Echipa Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat, la data de 15 februarie, în cadrul ședinței Comisie de control al finanțelor publice Rapoartele anuale și rapoartele de activitate ale instituției pe anii 2020 și 2021.

În contextul prezentării Rapoartelor anuale, președintele CCRM, Marian Lupu, s-a referit la concluziile care derivă din rapoartele de audit financiar și constatările pe problemele de sistem, semnalate de audit.

Potrivit unui comunicat de presă al CCRM, în perioada de referință, Curtea de Conturi a continuat să atragă o atenție sporită efectuării auditului financiar, deoarece prin auditurile sale CCRM contribuie la stabilirea în instituțiile statului a sistemului de evidență a resurselor financiare și patrimoniului, precum și de raportare contabilă, care în prezent, conform constatărilor de audit, necesită îmbunătățiri majore.

„Un aspect fundamental, semnalat de Curtea de Conturi, care vizează agenda europeană a țării, este necesitatea alinierii evidenței contabile și raportării financiare din sectorul bugetar la Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS). Acest aspect constituie o prioritate importantă pe agenda europeană a țării, un obiectiv strategic, care necesită consolidarea eforturilor tuturor actorilor implicați, a remarcat Marian Lupu.”

De asemenea, Curtea de Conturi a prezentat și alte probleme:

• Gestiunea precară a patrimoniului public
• Valorificarea slabă a resurselor pentru investiții publice
• Capacitatea administrativă redusă de gestionare și utilizare fondurile externe, alocate prin proiecte de investiții
• Problematica achizițiilor de valoare mică și implementarea fragmentară a achizițiilor publice electronice
• Neasigurarea bunei guvernări a sistemului de facilități fiscale și vamale

În cadrul ședinței, președintele CCRM a prezentat rezultatele concrete ale activității Curții de Conturi, printre care și îmbunătățirea gestionării finanțelor și patrimoniului public, datorită colaborării cu organele de drept. Conform Raportului de evaluare a implementării Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) 2017-2020, în perioada menționată au fost aplicate 52 de sancțiuni pentru acte de corupție constatate în baza informațiilor transmise de Curtea de Conturi și a fost recuperat un prejudiciu de peste 5 miliarde.

În cadrul ședinței CCFP, au fost audiate, de asemenea, Rapoartele de activitate operațională a Curții de Conturi pe anul 2020 și 2021. Petru Rotaru, membru al CCRM a prezentat totalurile privind gestionarea resurselor umane, financiare, asigurarea calității și sistemului de control intern managerial, cooperarea internațională, cooperarea cu părțile interesate, asigurarea transparenței activității CCRM, precum și constatările rapoartelor de evaluare internațională ale Curții de Conturi, realizate în ultimii ani, care confirmă realizările și progresul înregistrat de  instituție.

Președinta CCFP, Tatiana Cunețchi, a remarcat rolul important al instituției supreme de audit pentru entitățile auditate și pentru societate în ansamblu. Vicepreședintele Comisiei, Artur Mija a apreciat înalt Rapoartele și activitatea CCRM, accentuând importanța soluționării problemelor sistemice identificate în cadrul auditurilor Curții de Conturi.

n urma audierii Rapoartelor anuale și de activitate ale Curții de Conturi pe anii 2020 și 2021, CCFP a elaborat rapoarte de audiere în care solicită autorităților guvernamentale auditate să implementeze recomandările de audit în termenii stabiliți de Curtea de Conturi și să raporteze despre acțiunile întreprinse. De asemenea, CCFP va înainta propunerea de audiere a Rapoartelor CCRM în plenul Parlamentului.

Raportului anual al Curții de Conturi înglobează cele mai stringente probleme sistemice și iregularități majore, care necesită atenție sporită din partea Guvernului, cât și și Parlamentului, în cadrul exercitării controlului parlamentar.