O româncă este e cea mai bogată din lume. A făcut închisoare, are afaceri cu arme și 100 de servitori

Cea mai bogată româncă din lume este de loc din Galați și are o avere de peste trei miliarde de dolari, la numai 35 de ani.

Anca Verma, fostă Neacșu, trăiește în India, acolo unde s-a căsătorit în 2006 cu un potent om de afaceri local, cei doi având o fată împreună, scrie ziare.com.

Familia Verma locuiește într-un palat luxos, unde mobilierul este poleit cu aur, și călătorește cu Orient Express. Ei sunt mereu păziți de zeci de bodyguarzi atunci când participă la diverse evenimente și au o viață care pare desprinsă din filmele de la Bollywood.

Abhishek Verma, soțul româncei, provine dintr-o familie cunoscută în India și a devenit bogat prin intermediul companiei sale de vânzare de armament. Tatăl său, Shrikant Verma, a fost ziarist, până când Indira Ghandi i-a oferit posibilitatea de a deveni parlamentar. Mama lui Abhishek, Veena Verma, a fost şi ea parlamentar indian peste 14 ani, amândoi fiind oameni cu o influență greu de egalat.

Anca a absolvit Universitatea din Galați cu o diplomă de master în domeniul ingineriei. După ce s-a retras din activitatea de fotomodel, a lucrat la Atlas Telecom Network Romania, furnizor de servicii de telefonie mobilă, și a fost numit Director General Adjunct pentru operațiunile din București.

La căsătoria ei cu Abhishek Verma, ea a devenit asociatul său în firme care se ocupau cu vânzarea de armament. În 2011 a cumpărat 51% din firma SIG SAUER India, fiind numită director general al acesteia, un joint-venture cu mai multe multinaționale furnizoare de arme.

Verma și soțul ei au fost acuzați de corupție și de spălare de bani și au fost arestați de Biroul Central de Investigații al Indiei, pentru o presupusă mită dată oficialilor indieni din domeniul apărării pentru a-și asigura contracte cu armament de miliarde de dolari. Pe 8 iunie 2012 amândoi au fost închiși în Închisoarea Tihar, Delhi. Tot atunci s-a mai aflat și că familia de afaceriști trimitea adevărate averi în offshore-uri din Lichtenstein, evitand astfel să plăteasca taxe statului indian.

În aprilie 2017, Verma a fost achitată de Curtea Specială a Biroului din New Delhi, care a renunțat la toate acuzațiile de corupție și spălare de bani, iar două cazuri împotriva Verma au fost respinse.

Anca și Abhishek sunt parteneri de afaceri. În prezent, Anca este președintele Olialia World, o companie multinațională lider pe piața indiană a bunurilor de larg consum, care produce o gamă variată de produse, inclusiv țigări, băuturi spirtoase, produse lactate și altele.

„Viața în India este de lux. Aici avem aproape 103 de persoane care lucrează la noi în casă pentru a avea grijă de nevoile noastre de zi cu zi. Oamenii din India iubesc și adoră familia mea.

Suntem o parte din patrimoniul cultural bogat al familiilor din India, unde am devenit o figură bine cunoscută în India socială, politică și în cercurile de afaceri. Este foarte dificil de a merge oriunde în India, fără a fi recunoscută”, mărturisea Anca în urmă cu ceva timp.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ea nu a renunțat la cetățenia română și pare destul de atașată de țară, după cum s eobservă de pe prpfilul ei de instagram. A sărbătorit Ziua Națională cu produse românești, pe care le-a adus de acasă.

#romanca #bogata #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strategia de administrare a datoriei publice pentru următorii trei ani fixează un plafon de 45% din PIB și limite stricte pentru riscurile bugetare, potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, stabilește modul în care vor fi finanțate deficitele bugetare până în 2028 și urmărește menținerea serviciului datoriei la cel mult 10% din veniturile bugetului de stat, concomitent cu reducerea treptată a expunerii valutare.

Pentru perioada 2026–2028, deficitul bugetar este prognozat între 5,5% și 4,1% din PIB, urmând a fi acoperit printr-un mix de finanțare internă și externă. În scenariul de bază, finanțarea netă este estimată la 5,1% din PIB în 2026, 4,9% în 2027 și 3,1% în 2028, cu o structură relativ echilibrată între sursele interne și cele externe.

Pe componenta de sustenabilitate, Programul prevede ca ponderea datoriei de stat în PIB să nu depășească 45%, iar serviciul datoriei să rămână sub 10% din veniturile bugetare, fără granturi. Pentru limitarea riscului valutar, este stabilit ca datoria internă să reprezinte minimum 35% din total, iar expunerea pe o singură valută străină să fie plafonată la 50%.

Finanțarea internă rămâne axată pe dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat (VMS). În perioada 2026–2028, aproape 99% din finanțarea internă ar urma să provină din emisiuni de VMS pe piața primară, cu o creștere graduală a ponderii obligațiunilor și reducerea dependenței de bonurile de trezorerie. Conform estimărilor, ponderea obligațiunilor de stat în totalul emisiunilor prin licitații ar putea ajunge la 21,6% în 2028.

Pe partea externă, strategia indică faptul că circa 95% din împrumuturile noi vor fi atrase de la creditori multilaterali, cu maturități de minimum 15 ani. Sprijinul Uniunii Europene rămâne un pilon central al finanțării externe, iar aproximativ 60% din împrumuturile externe sunt planificate pentru susținerea directă a bugetului de stat, restul fiind direcționate spre proiecte investiționale.

Documentul include și avertismente privind riscurile. În cazul unei deprecieri cu 30% a leului, ponderea datoriei de stat în PIB ar putea depăși 54% până în 2028, iar fiecare 1% de depreciere ar putea majora soldul datoriei cu peste 1,2 miliarde de lei anual. O creștere accentuată a ratelor dobânzilor ar pune presiune suplimentară pe cheltuielile de deservire, chiar dacă acestea sunt prognozate să rămână, în scenariul de bază, sub plafonul stabilit.

În nota informativă a Programului se arată că „scopul elaborării documentului constă în stabilirea direcțiilor prioritare de activitate ale Ministerului Finanțelor, orientate spre atingerea obiectivului fundamental și a obiectivelor specifice, precum și în definirea acțiunilor ce urmează a fi întreprinse pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar”.

Pentru anul 2025, sursele de acoperire a deficitului bugetului de stat sunt estimate, în principal, din finanțarea externă și internă netă, în sumă totală de 11,623 miliarde de lei. Din această sumă, 4,629 miliarde de lei provin din surse externe, iar 6,994 miliarde de lei din surse interne.