O ţară prietenoasă cu Putin, acuzată că vinde arme Ucrainei

Rusia susţine că Serbia exportă arme în Ucraina prin Turcia şi prin Slovacia.

Serbia exportă arme în Ucraina prin Turcia şi Slovacia, susţine „Mash”, o sursă mass-media rusă pro-Kremlin, potrivit căreia unele rachete produse de compania de arme de stat sârbă Krusik au ajuns în Ucraina prin contrabandă, fiind folosiţi diverşi intermediari.

În sprijinul tezei, sursa a publicat câteva documente care arată cum 3.500 de rachete sârbeşti M21 vândute Agenţiei de Armament Turc au ajuns efectiv la Ministerul Apărării ucrainean prin Slovacia. Întrebat despre subiect, ministrul sârb al Apărării, Milos Vucevic, a declarat că ţara sa „nu exportă absolut arme în Ucraina sau Rusia” şi că tot ce se întâmplă de la vânzarea către Turcia încolo „este o chestiune de comerţ internaţional”.

„Am garantat Rusiei şi Ucrainei că nu vom exporta arme. Serbia nu exportă arme şi echipamente militare pe front. Dacă companiile private cumpără de pe pieţele terţe şi vând companiilor din alte ţări nu este problema noastră”, a spus Vucevic. Compania Krusik a mai subliniat că nu a fost niciodată implicată în vânzarea de arme către Ucraina.

Serbia este socotită o „ţară prietenoasă” cu Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#serbia #arme #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar