După ce s-a prefăcut că se retrage, inflaţia reizbucneşte în Europa

01 Mart. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Mart. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

După ce inflaţia din zona euro a dat semne de slăbire recent, apar acum date care indică faptul că lupta cu scumpirile ar putea fi mai de durată decât se anticipase anterior.

În Franţa şi Spania, inflaţia pe luna februarie a depăşit aşteptările. Preţurile de consum din Franţa au urcat cu un ritm record de 7,2% faţă de aceeaşi lună din 2022 pe fondul scumpirii alimentelor şi serviciilor. Spania a înregistrat un avans de 6,1%. Analiştii se aşteptaseră ca ra­tele de creştere să se menţină ne­schimbate la 7% în Franţa şi să încetinească în Spania.

În Franţa, cea mai dramatică creştere a preţurilor dintr-o generaţie devine o provocare din ce în ce mai dură pentru preşedintele Emmanuel Macron, care se confruntă deja cu proteste masive legate de planurile sale de reformare a sectorului pensii­lor, notează Bloomberg.

Deşi guvernul său a cheltuit su­me vaste pentru diminuarea şocului iniţial al scumpirii energiei, presiunile asupra finanţelor publice l-au forţat să restrângă o parte a susţinerii. În a­ce­laşi timp, inflaţia începe să se re­simtă la nivelul bunurilor şi servi­ciilor unde statul poate interveni mai puţin.

Mulţi consumatori francezi îşi restrâng cheltuielile ca reacţie la scum­piri. Dintre cei cu vârste cu­prinse între 18 şi 35 de ani, 30% nu mai iau micul dejun în fiecare zi, relevă un sondaj NielsenIQ.

În Spania, preţurile de consum au avansat cu 6,1% în termeni anuali în februarie, de la 5,9% în ianuarie, potrivit The Local. Avansul se dato­rea­ză scumpirii electricităţii şi alimen­telor şi băuturilor nonalcoolice.

Guvernul socialist al premierului Pedro Sanchez a adoptat o serie de pachete de susţinere a gospodăriilor şi companiilor în faţa scumpirilor, printre care transport public gratuit sau cu preţuri reduse şi anularea TVA pe produse de bază ca pâinea şi laptele.

Inflaţia spaniolă s-a temperat după ce a atins un vârf de 10,8% în iulie şi, în pofida creşterii uşoare din ultimele două luni, se menţine semni­ficativ sub media zonei euro.

Datele peste aşteptări privind inflaţia din a doua şi a patra economie ca mărime a zonei euro vor cimenta majorarea cu o jumătate de punct a dobânzilor plănuită de BCE pentru luna martie şi întări poziţia oficialilor care susţin necesitatea unor noi majorări puternice de dobânzi pentru a readuce inflaţia sub control, scrie Bloomberg.

În Europa de est, Ungaria este campioană la capitolul inflaţie. În timp ce majoritatea ţărilor europene asistă la o oarecare temperare a creşterii preţurilor, Ungaria nu a avut parte decât de creşteri ani la rând, notează Daily News Hungary.

L
FMI a publicat recent o analiză privitoare la motivele pentru care Ungaria afişează cea mai ridicată inflaţie din regiune. Printre acestea se numără cheltuielile fiscal din pandemie şi dobânzile scăzute, dar şi deprecierea forintului.

În plus, măsurile de îngheţare a preţurilor şi dobânzilor nu reprezintă cele mai bune metode de combatere a inflaţiei, se mai arată în analiza FMI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.