Statul a intrat în noul an cu 1 miliard 400 milioane de lei datorii pentru agricultori

13 Mart. 2023, 15:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Mart. 2023, 15:00 // Actual //  MD Bani

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a intrat în noul an cu 1 miliard 400 milioane de lei datorii față de fermieri. Din această sumă, 140 de milioane au fost debursate și făcute plățile, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, la Radio Chișinău. El a răspuns, în cadrul emisiunii „Nimic confidențial”, la întrebările asociațiilor de fermieri privind subvenționarea agricultorilor și reeșalonarea datoriilor acestora.

Agricultorii din Republica Moldova s-au pomenit într-o situație mai grea ca oricând, ca urmare a crizelor majore, susține directorul executiv al Federației Fermierilor, Vasile Mârzenco, în cadrul emisiunii „Nimic Confidențial” de la Radio Chișinău. El susține că statul mai are datorii față de unii agricultori, care încă nu și-au primit subvențiile  pentru 2022.

 „Acum, în plină primăvară, când mulți agricultori au ieșit în câmp, alții nu au ieșit, pentru că nu pot, din lipsă de mijloace financiare pentru semințe, îngrășăminte, motorină…de ce până în prezent subvențiile la care au dreptul agricultorii, pentru 2022, încă nu au fost achitate?…când vor fi achitate, dacă vor fi?, susține Vasile Mârzenco.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a declarat în cadrul emisiunii că statul a intrat în noul an cu 1 miliard 400 milioane de lei datorii pentru agricultori. Din această sumă, 140 de milioane au fost debursate și făcute plățile. Oficialul explicat că dosarele sunt depuse târziu, într-un număr mare:

 „Nu poate să nu rămână datorii, pentru că ultimele dosare au fost luate pe data de 15. Agricultorii depun marea majoritate a dosarelor în octombrie-noiembrie. Atunci când finalizează toate procesele. Grosul dosarelor sunt depuse în ultimele 2-3 luni ale anului. Noi vorbim despre 75 de oameni care trebuie să investigheze 16 mii de dosare. Pe lângă aceasta, trebuie să te deplasezi în teritoriu, să numeri vacile, trebuie să vezi teritoriul…  ”, a declarat Vladimir Bolea.

O altă dificultate cu care se confruntă fermierii sunt datoriile acestora la bănci. Directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari, l-a întrebat pe ministru dacă poate organiza o întrevedere între agricultori, Banca Națională și băncile comerciale privind reeșalonarea datoriilor. Vladimir Bolea a precizat că o asemenea întrevedere a avut loc anul trecut.

 „I-am chemat pe ăștia care au probleme. În fața lor stăteau reprezentanții băncilor. Au discutat. Din păcate, agricultorii nu aveau ce le spune lor. Da, vii cu dosarul, discuți, reeșalonăm…dar nu putem să îți iertăm datoriile… vorbim despre consecințele secetei din 2022, nu vorbim despre datoriile date istorice și incapacitatea ta de a-ți administra o afacere…”, a precizat Vladimir Bolea.

De asemenea, ministrul Agriculturii a spus că a discutat cu reprezentanții băncilor care au precizat că nu a existat nici un caz în care agricultorilor li s-a refuzat reeșalonarea creditelor.

09 Oct. 2026, 16:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Oct. 2026, 16:08 // Actual //  Grîu Tatiana

Moldovenii vor putea semnala online produsele care le pun în pericol sănătatea sau siguranța, printr-o secțiune specială a portalului pentru produsele periculoase. Totodată, firmele care recheamă asemenea produse vor trebui să explice clar riscurile și ce pot face cumpărătorii pentru repararea, înlocuirea lor sau recuperarea banilor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Proiectul prevede amenajarea unei secțiuni pentru sesizările consumatorilor pe portalul privind schimbul rapid de informații pentru produsele periculoase.

Persoanele care vor transmite o sesizare vor trebui să ofere informații despre produs, despre magazinul sau platforma online de unde l-au cumpărat și să explice de ce îl consideră periculos. Dacă s-a produs un accident, vor putea descrie împrejurările și eventualele vătămări sau alte prejudicii suferite. Sesizarea va include și numele, datele de contact, precum și informații despre discuțiile avute cu vânzătorul. Datele personale vor fi păstrate doar atât cât este necesar pentru gestionarea cazului, dar nu mai mult de cinci ani.

O altă schimbare vizează anunțurile prin care companiile îi informează pe cumpărători că un produs este rechemat din motive de siguranță. Acestea vor urma un model unic și vor trebui să arate clar despre ce produs este vorba, ce pericol prezintă și ce trebuie să facă persoanele care îl dețin.

Firmele nu vor putea folosi formulări care minimalizează riscul, precum „preventiv”, „voluntar” sau „în situații rare”. De asemenea, anunțurile nu vor putea invoca faptul că nu au fost raportate accidente pentru a diminua percepția consumatorilor asupra pericolului.

Pentru ca produsul să fie recunoscut ușor, anunțul va include fotografii, denumirea și marca, numărul lotului sau de serie. Atunci când informațiile sunt disponibile, vor fi precizate și locul și perioada în care acesta a fost comercializat.

Cumpărătorilor li se va explica ce măsuri trebuie să ia, inclusiv oprirea utilizării produsului rechemat, și cum pot să îl returneze la magazin ori să programeze ridicarea de la domiciliu sau repararea acestuia. Companiile vor preciza soluțiile oferite — reparare, înlocuire sau rambursare — și datele de contact pentru informații suplimentare.

Potrivit notei informative, obligația companiilor de a emite anunțuri de rechemare există deja. Proiectul stabilește un format comun pentru aceste mesaje și o procedură unitară prin care consumatorii pot semnala produsele suspectate că prezintă riscuri.

Documentul reglementează și schimbul de informații cu sistemul european de alertă rapidă „Safety Gate”. Alertele validate despre produse periculoase din alte state vor ajunge la autoritățile competente din Moldova, inclusiv la Serviciul Vamal.

Dacă proiectul va fi aprobat în forma propusă, regulile privind sesizările și anunțurile de rechemare vor intra în vigoare la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Prevederile referitoare la „Safety Gate” se vor aplica la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau la obținerea statutului de membru al sistemului.