Statul a intrat în noul an cu 1 miliard 400 milioane de lei datorii pentru agricultori

13 Mart. 2023, 15:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Mart. 2023, 15:00 // Actual //  MD Bani

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a intrat în noul an cu 1 miliard 400 milioane de lei datorii față de fermieri. Din această sumă, 140 de milioane au fost debursate și făcute plățile, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, la Radio Chișinău. El a răspuns, în cadrul emisiunii „Nimic confidențial”, la întrebările asociațiilor de fermieri privind subvenționarea agricultorilor și reeșalonarea datoriilor acestora.

Agricultorii din Republica Moldova s-au pomenit într-o situație mai grea ca oricând, ca urmare a crizelor majore, susține directorul executiv al Federației Fermierilor, Vasile Mârzenco, în cadrul emisiunii „Nimic Confidențial” de la Radio Chișinău. El susține că statul mai are datorii față de unii agricultori, care încă nu și-au primit subvențiile  pentru 2022.

 „Acum, în plină primăvară, când mulți agricultori au ieșit în câmp, alții nu au ieșit, pentru că nu pot, din lipsă de mijloace financiare pentru semințe, îngrășăminte, motorină…de ce până în prezent subvențiile la care au dreptul agricultorii, pentru 2022, încă nu au fost achitate?…când vor fi achitate, dacă vor fi?, susține Vasile Mârzenco.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a declarat în cadrul emisiunii că statul a intrat în noul an cu 1 miliard 400 milioane de lei datorii pentru agricultori. Din această sumă, 140 de milioane au fost debursate și făcute plățile. Oficialul explicat că dosarele sunt depuse târziu, într-un număr mare:

 „Nu poate să nu rămână datorii, pentru că ultimele dosare au fost luate pe data de 15. Agricultorii depun marea majoritate a dosarelor în octombrie-noiembrie. Atunci când finalizează toate procesele. Grosul dosarelor sunt depuse în ultimele 2-3 luni ale anului. Noi vorbim despre 75 de oameni care trebuie să investigheze 16 mii de dosare. Pe lângă aceasta, trebuie să te deplasezi în teritoriu, să numeri vacile, trebuie să vezi teritoriul…  ”, a declarat Vladimir Bolea.

O altă dificultate cu care se confruntă fermierii sunt datoriile acestora la bănci. Directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari, l-a întrebat pe ministru dacă poate organiza o întrevedere între agricultori, Banca Națională și băncile comerciale privind reeșalonarea datoriilor. Vladimir Bolea a precizat că o asemenea întrevedere a avut loc anul trecut.

 „I-am chemat pe ăștia care au probleme. În fața lor stăteau reprezentanții băncilor. Au discutat. Din păcate, agricultorii nu aveau ce le spune lor. Da, vii cu dosarul, discuți, reeșalonăm…dar nu putem să îți iertăm datoriile… vorbim despre consecințele secetei din 2022, nu vorbim despre datoriile date istorice și incapacitatea ta de a-ți administra o afacere…”, a precizat Vladimir Bolea.

De asemenea, ministrul Agriculturii a spus că a discutat cu reprezentanții băncilor care au precizat că nu a existat nici un caz în care agricultorilor li s-a refuzat reeșalonarea creditelor.

Realitatea Live

17 Nov. 2025, 17:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
17 Nov. 2025, 17:54 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII