Miliardarul care a înființat unul dintre cele mai mari lanțuri de magazine din lume a murit de bătrânețe, la 98 de ani

Miliardarul japonez Masatoshi Ito, care a transformat magazinele de cartier 7-Eleven într-un imperiu global, a murit la vârsta de 98 de ani. Potrivit unui comunicat al companiei, el a murit de bătrânețe, la sfârșitul săptămânii trecute.

„Dorim să ne exprimăm recunoștința sinceră pentru bunătatea pe care ne-a arătat-o de-a lungul vieții”, a transmis Seven & i Holdings, potrivit BBC.

Există peste 83.000 de magazine 7-Eleven în întreaga lume, iar un sfert dintre ele se află în Japonia.

În 1956, Masatoshi Ito a preluat o mică afacere cu magazine de îmbrăcăminte în Tokyo, condusă de unchiul său. Mai târziu, el a redenumit businessul în Ito-Yokado și a transformat afacerea într-un lanț de magazine care vindeau orice, de la produse alimentare până la haine.

Cam în aceeași perioadă, un director de la Ito-Yokado, Toshifumi Suzuki, a văzut un magazin 7-Eleven în timpul unei vizite în SUA.

Ulterior, Ito-Yokado a încheiat un acord cu proprietarul 7-Eleven – Southland Corporation cu sediul în SUA – și a deschis primul 7-Eleven din Japonia în 1974. Firma lui Ito s-a mutat și a preluat pachetul majoritar în martie 1990.

„Sunt întrebat des dacă am reușit pentru că am muncit din greu sau pentru că am fost norocos. De fapt, răspunsul este că ambele au contribuit”, a spus Ito într-un interviu.

„Am fost norocos că am intrat în afaceri imediat după război, în același timp în care în Japonia începea să se dezvolte o societate de consum mare”, a spus el.

În 1992, Masatoshi Ito a demisionat din funcția deținută la Ito-Yokado din cauza unor presupuse plăți ilegale făcute de trei directori către membri yakuza, pentru a menține ordinea la o adunare a acționarilor.

Ito-Yokado a fost redenumită Seven & i Holdings în 2005. „i” din numele companiei provine de la Ito, care era președintele de onoare al companiei.

Ito a fost numit „unul dintre cei mai importanți antreprenori și constructori de afaceri din lume” de un celebru profesor de management, Peter Drucker.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#magazine #deces #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.