Parlamentul European va dezbate, marţi, situaţia Republicii Moldova cu privire la o lovitură de stat

Eurodeputatul PNL şi prim-vicepreşedintele partidului Dan Motreanu a anunţat că Parlamentul European va dezbate, marţi, situaţia Republicii Moldova. Liberalul a adăugat că discuţiile vor fi axate pe provocările cu care se confruntă autorităţile de la Chişinău, în contextul avertizărilor cu privire la o lovitură de stat, iar o rezoluţie în acest sens va fi votată de PE, săptămâna viitoare.

„Vom dezbate situaţia din Republica Moldova, în şedinţa de mâine (marţi – n.r.) a Parlamentului European. Ne preocupă încercările Rusiei de a destabiliza traiectoria pro-europeană a Republicii Moldova. Vom discuta provocările cu care se confruntă autorităţile de la Chişinău, în contextul avertizărilor cu privire la o lovitură de stat. O rezoluţie pe acestă temă va fi votată într-o sesiune viitoare”, a scris Dan Motreanu, luni pe Facebook.

Eurodeputatul PNL a anunţat şi punctele de pe agenda sesiunii PE, în perioada 13-16 martie.

„Pe agenda sesiunii Parlamentului European din perioada 13-16 martie, se mai află o serie de alte subiecte:

– Vom vota măsuri pentru creşterea ratei renovărilor şi reducerea consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.

– Vom adopta trei legi pentru a atinge obiectivul climatic din 2030: noi norme privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură, reducerea emisiilor şi revizuirea rezervei pentru stabilitatea pieţei.

– Vom prezenta solicitările Parlamentului European în legătură cu summitul UE din 23-24 martie, într-o dezbatere cu Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, şi Charles Michel, preşedintele Comsiliului European”, a mai explicat Motreanu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Molodva #parlament #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.