Turismul în 2022! Mai multe nopți petrecute în unitățile de cazare din UE

După un declin provocat de pandemie, numărul total al nopţilor petrecute în unităţile de cazare turistică din Uniunea Europeană a ajuns la 2,73 miliarde în 2022, o scădere de doar 5% faţă de nivelul din 2019 (2,88 miliarde), dar o creştere de 49% comparativ cu 2021 (1,83 miliarde), arată informaţiile publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Pe parcursul anului trecut, datele privind turismul în fiecare lună au fost mai mari decât în lunile corespunzătoare din 2021, în trimestrul patru din 2022 înregistrându-se 472 milioane de înnoptări în unităţile de cazare turistică. Acesta este un declin de doar 2% faţă de nivelul de dinaintea pandemiei – trimestrul patru din 2019, când s-au consemnat 483 milioane de înnoptări.

La începutul lui 2022, nivelul turismului era mult mai scăzut decât în lunile similare din 2019. Totuşi, începând din mai 2022, diferenţele se atenuează.

Pentru restul anului, nopţile petrecute în unităţile de cazare turistică au fost cu 5% mai puţine decât în 2019, iar în iulie, august, septembrie şi octombrie, ele erau cu sub 1% mai puţine decât în lunile similare din 2019.

De asemenea, datele pentru 2022 arată că numărul de nopţi petrecute de turiştii interni a depăşit nivelul din 2019 (1,53 miliarde în 2022 faţă de 1,51 miliarde în 2019; un avans de 1%).

Pe de altă parte, numărul nopţilor petrecute de turiştii străini este aproape de redresarea deplină: 1,20 miliarde în 2022 comparativ cu 1,36 miliarde în 2019; un declin de 12%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În privinţa numărului nopţilor petrecute de turiştii străini, cel mai departe de redresare în rândul statelor membre UE au fost anul trecut Letonia (o scădere de 45% în 2022 faţă de 2019), Slovacia (o scădere de 40%) şi Lituania (o scădere de 37%). Danemarca a fost singura care a raportat o creştere numărului nopţilor petrecute de turiştii străini, de 4%, în timp ce Croaţia, cu un declin de 2%, şi Luxemburg, cu minus 3%, au fost aproape de redresarea deplină.

Pe de altă parte, Malta a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de nopţi petrecute de turiştii interni (un avans de 39% în 2022 comparativ cu 2019), fiind urmată de Cipru (35%) şi Slovenia (25%).

Cel mai semnificativ declin al numărul de nopţi petrecute de turiştii interni a fost în Slovacia (o scădere de 22%), România (o scădere de 15%) şi Ungaria (o scădere de 13%), toate trei raportând şi scăderi ale numărului nopţilor petrecute de turiştii străini, de cel puţin 30%.

#unitati de cazare #turism #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Echipa FMI a avut discuții constructive și productive cu autoritățile moldovenești cu privire la performanța economică și politicile care stau la baza celei de-a cincea revizuiri în temeiul mecanismului extins de credit și al mecanismului extins de fond (ECF/EFF) și prima revizuire în cadrul mecanismului pentru reziliență și sustenabilitate (RSF). .

Performanța programului a fost bună și, în general, pe drumul cel bun, deși unele reforme structurale au fost amânate.

Recuperarea economică durează mai mult decât se anticipa, într-un context de provocări persistente și contagii din războiul Rusiei în Ucraina.

O misiune FMI, condusă de Clara Mira, a avut discuții la Chișinău în perioada 22 aprilie-3 mai pentru a cincea revizuire a programelor Republicii Moldova în cadrul acordului ECF/EFF și prima revizuire în cadrul acordului RSF. La finalul discuțiilor, doamna Mira a emis următoarea declarație:

„Redresarea economiei moldovenești a fost mai lentă decât era de așteptat, în timp ce răspândirile și vânturile în contra din războiul Rusiei în Ucraina continuă. PIB-ul real a crescut cu 0,7% în 2023, sub prognoza de 2% a FMI la momentul ultimei revizuiri. Acest lucru sa datorat în primul rând unei redresări mai slabe a cererii interne, în special a consumului privat și a investițiilor. Recuperarea ar trebui să continue în 2024, cu o creștere de 2,6%, din nou mai mică decât se prognozase anterior. Riscurile includ posibile șocuri de energie reînnoită sau un nou val de refugiați. Creșterea mai rapidă decât cea anticipată a partenerilor comerciali, progresul mai rapid către aderarea la UE și accelerarea reformelor structurale reprezintă riscuri pozitive”, spune Clara Mira.

Potrivit ei, Bugetul pentru 2024 consolidează siguranța socială, susține și mai mult securitatea energetică și sprijină investițiile și reformele care stimulează creșterea. Având în vedere că inflația se află în intervalul țintă a BNM din noiembrie, poziția actuală a politicii monetare este adecvată. Flexibilitatea cursului de schimb și menținerea unor rezerve valutare suficiente vor fi esențiale pentru a aborda șocurile. Politica monetară ar trebui să rămână concentrată pe menținerea stabilității prețurilor.

„Performanța programului a fost bună și, în general, pe drumul cel bun, deși cu unele întârzieri în reformele structurale. Autoritățile au îndeplinit toate criteriile cantitative de performanță la sfârșitul lunii decembrie. Au fost îndeplinite criteriile structurale de la sfârșitul lunii decembrie privind consolidarea administrației fiscale și finalizarea unui triaj al întreprinderilor de stat. A fost adoptată Legea privind acțiunea climatică. Cu toate acestea, reformele convenite pentru a consolida autonomia instituțională și guvernanța BNM (decembrie) și pentru a stabili o infrastructură de adjudecare anticorupție, inclusiv un proces credibil de selecție a judecătorilor (martie) sunt amânate, deși lucrările sunt în desfășurare”, conchide Clara Mira.