Turismul în 2022! Mai multe nopți petrecute în unitățile de cazare din UE

După un declin provocat de pandemie, numărul total al nopţilor petrecute în unităţile de cazare turistică din Uniunea Europeană a ajuns la 2,73 miliarde în 2022, o scădere de doar 5% faţă de nivelul din 2019 (2,88 miliarde), dar o creştere de 49% comparativ cu 2021 (1,83 miliarde), arată informaţiile publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Pe parcursul anului trecut, datele privind turismul în fiecare lună au fost mai mari decât în lunile corespunzătoare din 2021, în trimestrul patru din 2022 înregistrându-se 472 milioane de înnoptări în unităţile de cazare turistică. Acesta este un declin de doar 2% faţă de nivelul de dinaintea pandemiei – trimestrul patru din 2019, când s-au consemnat 483 milioane de înnoptări.

La începutul lui 2022, nivelul turismului era mult mai scăzut decât în lunile similare din 2019. Totuşi, începând din mai 2022, diferenţele se atenuează.

Pentru restul anului, nopţile petrecute în unităţile de cazare turistică au fost cu 5% mai puţine decât în 2019, iar în iulie, august, septembrie şi octombrie, ele erau cu sub 1% mai puţine decât în lunile similare din 2019.

De asemenea, datele pentru 2022 arată că numărul de nopţi petrecute de turiştii interni a depăşit nivelul din 2019 (1,53 miliarde în 2022 faţă de 1,51 miliarde în 2019; un avans de 1%).

Pe de altă parte, numărul nopţilor petrecute de turiştii străini este aproape de redresarea deplină: 1,20 miliarde în 2022 comparativ cu 1,36 miliarde în 2019; un declin de 12%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În privinţa numărului nopţilor petrecute de turiştii străini, cel mai departe de redresare în rândul statelor membre UE au fost anul trecut Letonia (o scădere de 45% în 2022 faţă de 2019), Slovacia (o scădere de 40%) şi Lituania (o scădere de 37%). Danemarca a fost singura care a raportat o creştere numărului nopţilor petrecute de turiştii străini, de 4%, în timp ce Croaţia, cu un declin de 2%, şi Luxemburg, cu minus 3%, au fost aproape de redresarea deplină.

Pe de altă parte, Malta a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de nopţi petrecute de turiştii interni (un avans de 39% în 2022 comparativ cu 2019), fiind urmată de Cipru (35%) şi Slovenia (25%).

Cel mai semnificativ declin al numărul de nopţi petrecute de turiştii interni a fost în Slovacia (o scădere de 22%), România (o scădere de 15%) şi Ungaria (o scădere de 13%), toate trei raportând şi scăderi ale numărului nopţilor petrecute de turiştii străini, de cel puţin 30%.

#unitati de cazare #turism #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.