Subvenționarea în agricultură votată de deputați. De unde vor lua bani pentru fermieri

Deputații au examinat, în ședința plenară de astăzi, proiectul lege cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural. PROIECTUL, care a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, are ca scop sporirea competitivității sectorului agroindustrial, asigurarea gestionării raționale a resurselor naturale și dezvoltarea socio-economică a zonelor rurale.

Documentul stabilește principiile politicii statului de subvenționare în agricultură și mediul rural; atribuțiile autorităților administrației publice în domeniul subvenționării în agricultură și mediul rural; formele și condițiile generale de subvenționare; particularitățile procedurii de examinare a cererilor de subvenționare. Măsurile și condițiile de subvenționare vor fi stabilite de către Guvern. De subvenționare vor putea beneficia fermierii, persoanele fizice sau juridice care desfășoară activitate în mediul rural sau în agricultură, altele decât fermierii, unitățile administrativ-teritoriale, grupurile de acțiune locală, organizațiile din domeniul cercetării și inovării, precum și instituțiile de învățământ cu profil agroindustrial.

Principala sursă de finanțare va fi Fondul național pentru dezvoltarea agriculturii și mediului rural, valoarea căruia, pentru anul 2023, constituie 1,5 miliarde de lei. Proiectul mai stabilește că mijloacele din Fondul național vor fi repartizate prin forme de plăți precum plata în avans, post-investiție, investiții directe, complementare și investiții prin etape, care reprezintă o formă nouă de plată. La elaborarea formele de subvenționare s-a ținut cont de bunele practici în domeniu ale Uniunii Europene în corelare cu Politica Agricolă Comună. Autoritatea responsabilă de gestionarea și controlul mijloacelor financiare din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, precum și a celor provenite de la partenerii de dezvoltare va fi Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Proiectul de lege a fost votat, în prima lectură, de 63 de deputați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#suventii #fermieri #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.