Delir din partea purtătoarei de cuvânt a MAE din Rusia: Limba română ar trebui să se numească limba moldovenească

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, se arată deranjată de opinia diplomaţiei române care a salutat „limba română” în legislaţia naţională a Republicii Moldova, despre care spune că a restabilit „adevărul științific”.

Într-o postare pe Telegram, Zaharova, insistă pe „moldovenizarea” Republicii Moldova, acuzând România de ocuparea Basarabiei până în 1940.

Zaharova susţine că „limba moldovenească” ar fi un simbol de autoidentificare a locuitorilor Republicii Moldova. În context, oficialul rus se întreabă a cui este acum Basarabia.

”Renunţând la limba moldovenească, actualul regim de la Chişinău abordează întrebarea: a cui este acum Basarabia (care până la 1940 a fost ocupată de România) şi cui aparţin pământurile de la Nistru (care până la 1940 intrau în componenţa Ucrainei)? Acum limba moldovenească într-un mod paradoxal, oficial, s-a păstrat doar în Transnistria. Dacă se doreşte transcrierea limbii, atunci ar trebui să urmeze logica istorică numind limba română drept limba moldovenească şi nu viceversa”, a conchis Zaharova care a ţinut să facă referire şi la nişte „adevăruri istorice”, blamând existenţa până la sfârşitul secolului XVIII a limbii române.

Autorităţile de la Chişinău rămân ferme pe poziţia de a legifera limba română: „Noi vorbim limba română şi era nefiresc ca în legi, în Constituţie, să fie scris altfel”, a declarat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, dând asigurări că va promulga legea imediat ce o va avea pe masă.

Şeful statul susţine că adoptarea acestei legi a fost una întârziată: „Limba este română şi orice s-ar întâmpla în stradă, nu are nicio implicaţie asupra acestui adevăr. Da, s-a întâmplat târziu, dar este bine că s-a întâmplat”, a mai spus Maia Sandu.
România a salutat adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a legii ce prevede înlocuirea „limbii moldoveneşti” în legislaţia naţională cu „limba română”. Ministerul Afacerilor Externe al României menţionează într-un comunicat că adoptarea legii „are o profundă semnificaţie simbolică, întrucât restabileşte adevărul ştiinţific cu privire la denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova şi confirmă statutul limbii române de limbă oficială a Republicii Moldova”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#limba romana #zaharova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.