Noua ofensivă a Rusiei în Ucraina și-a pierdut suflul după doar o lună, spun serviciile secrete occidentale

Noua ofensivă a Rusiei în Ucraina, care a început luna trecută, se pare că și-a pierdut suflul, susțin serviciile secrete din Regatul Unit.

În ultimele zile, trupele ruse și forțele Grupului Wagner „au obținut puncte de sprijin la vest de râul Bahmuța, în centrul orașului contestat din Donbas, Bahmut”, a informat Ministerul Apărării din Marea Britanie. Dar evaluarea serviciilor de informații a adăugat că „în sens mai larg, pe linia frontului, Rusia desfășoară unele dintre cele mai scăzute rate de acțiuni ofensive locale care au fost observate cel puțin din ianuarie 2023”.

Ministerul britanic al Apărării a spus că acest lucru se datorează probabil faptului că forțele ruse și-au epuizat „puterea de luptă” într-o asemenea măsură încât „chiar și acțiunile ofensive locale nu sunt sustenabile în prezent”.

Rusia a plătit un preț uriaș în soldați, mercenari și deținuți eliberați în bătălia pentru Bahmut, care a durat luni de zile în ciuda semnificației strategice îndoielnice a orașului.

„În acest moment, există lupte intense în și în jurul Bahmut, iar rușii fac mici avansuri tactice, dar cu costuri mari. În altă parte, linia frontului rămâne relativ statică, cu schimburi semnificative de focuri de artilerie, dar fără câștiguri semnificative în manevre de nicio parte”.

Institutul pentru Studierea Războiului, care a urmărit îndeaproape luptele din Ucraina, în cea mai recentă evaluare a notat că ritmul oarecum mai lent al atacurilor rusești la Bahmut sugerează că ofensiva Grupului Wagner în zonă „se apropie probabil de apogeu”.

Rusia a făcut presiuni asupra apărătorilor ucraineni cu așa-zise atacuri cu valuri umane menite să spargă tranșeele și, deși s-au soldat cu pierderi grele de ambele părți, nu a fost suficient pentru a forța o retragere completă. Mai mult, Rusia nu a reușit să-și folosească forța aeriană superioară pentru a lovi rețeaua defensivă în tranșee, temându-se că operațiunile apropiate ar costa-o și mai multe avioane.

A existat o dezbatere între Kiev și partenerii săi occidentali cu privire la insistența Ucrainei de a continua să apere Bahmut, despre care analiştii au sugerat că ar putea reveni forţelor ruse în zilele următoare. Ucraina a susținut că dacă va consolida poziția sa în Bakhmut va forța Rusia să-și epuizeze oameni și muniții valoroase în ceea ce a devenit cea mai sângeroasă bătălie dintr-un război brutal de uzură pentru ambele părți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.