Chișinăul nu mai importă de 2 săptămâni gaze din România

Companiile din România și traderii internaționali nu mai exportă de 2 săptămâni gaze în Republica Moldova, Chișinăul reluând alimentarea cu gaze rusești, pe care în iarnă le-a alocat în totalitate Transnistriei în schimbul alimentării cu energie electrică achiziționată de la centrala electrică de la Cuciurgan, produsă pe bază de gaz.

Ultima zi în care Chișinăul a mai importat gaz via România a fost pe 8 martie, când prin punctul de interconectare de la Ungheni au intrat în Republica Moldova 6,8 GWh, relevă datele analizate de Profit.ro.

Recordul exporturilor directe de gaze din România către Republica Moldova prin Ungheni a fost înregistrat pe 1 martie, când nu mai puțin de 22,5 GWh au trecut granița.

Republica Moldova mai importa gaze via România și prin punctul de interconectare de la Isaccea. Gazele ajungeau în Ucraina, unde fie erau depozitate, fie erau reexportate către Republica Moldova.

Ultima zi în care au tranzitat gaze prin Isaccea către Chișinău, via Ucraina, a fost pe 18 februarie, fluxul din acea zi fiind de aproximativ 10 GWh.

Vârful tranzitului de gaze către Republica Moldova via Issacea a fost înregistrat pe 4 februarie, când aproximativ 40 GWh au trecut granița către Ucraina.

Odată cu dispariția fluxurilor de gaze din România, Chișinăul a reluat alimentarea parțială cu gaze rusești inclusiv a părții de vest a țării.

De la începutul lunii martie, volumul de gaze naturale livrate de Gazprom este recepționat de Moldovagaz și redirecționat către SRL Tiraspoltransgaz, către consumatorii din partea estică a Republicii Moldova (partea stângă a Nistrului), inclusiv pentru alimentarea centralei de la Cuciurgan, care produce energie electrică pentru regiunea vestică a republicii (partea dreaptă a Nistrului, inclusiv Chișinău).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.