Mega tranzacție pe piața petrolieră! Kazahii de la Rompetrol urmăresc preluarea activelor Lukoil din România și Moldova

30 Mart. 2023, 11:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mart. 2023, 11:50 // Actual //  bani.md

Compania kazahă de petrol şi gaze KazMunayGas (KMG), proprietarul Rompetrol, pregătește o lovitură de proporții pe piața produselor petroliere din România, ”ținta” fiind activele Lukoil România. O astfel de achiziție, în contextul conflictului din Ucraina și al sancțiunilor impuse Rusiei, ar deschide drumul KMG către un monopol pe piața din România, dar în spatele întregii afaceri se află un scenariu cu foarte multe ramificații, pe care Gândul îl devoalează punctual.

Pe data de 24 februarie 2022, Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, declanșând așa-zisa ”operațiune militară specială”, iar Uniunea Europeană (UE) și Alianța Nord-Atlantică (NATO) au fost puse în fața unui fapt împlinit – un nedorit război de agresiune s-a transformat în realitate pe continentul european, scrie gandul.ro.

În astfel de condiții, UE a impus sancțiuni economice dure Federației Ruse, în prim-plan aflându-se, firește, exportul de petrol al Moscovei. S-a dorit, de la bun început, o renunţare în etape la ţiţeiul şi produsele petroliere de origine rusă, numai că aceste restricţii nu se aplică achiziţiilor de petrol din terţe ţări şi livrate pe cale maritimă, dacă un astfel de ţiţei este încărcat în/sau tranzitează Federaţia Rusă.

”Bătălia” din culise și poziția-cheie a KazMunayGas

România s-a angajat să respecte și să aplice sancțiunile impuse Rusiei de UE, dar în culise se duce o altă ”bătălie”, a țițeiului.

Pe această adevărată ”tablă de șah” – unde fiecare piesă reprezintă ”jucători de calibru” în domeniul petrolier, iar fiecare mutare însumează miliarde de euro – KazMunayGas deține o poziție-cheie, motiv pentru care își permite să pluseze.

Fondată în anul 2002 – prin fuziunea ”Kazakhoil” și ”Oil and Gas Transportation” – compania de petrol și gaze KazMunayGas (KMG) din Kazahstan a achiziționat, în anul 2007, 75% din acțiunile Rompetrol, contra sumei de 2,7 miliarde €.

În anul 2014, Rompetrol Group NV a fost redenumită KMG International, ca parte a strategiei de integrare a tuturor activităților din cadrul NC KazMunayGas JSC – acționar al grupului și operator național de petrol și gaze din Kazahstan.

Rompetrol este marca principală a KMG International, utilizată pentru activitățile de rafinare, petrochimie și retail din România, Moldova, Bulgaria, Georgia.

Compania deține Petromidia, cea mai mare rafinărie din România și una dintre cele mai moderne rafinării din regiunea Mării Negre.

Grupul operează o a doua rafinărie, Vega, cu o istorie de peste 110 ani, care a evoluat de la o unitate clasică de rafinare a petrolului la un producător și furnizor de produse speciale, obținute din materiale semifabricate livrate de Petromidia.

În România, piața petrolieră este împărțită în trei mari segmente controlate de OMV Petrom, Lukoil și Rompetrol (deținută de KMG), cele trei companii având afaceri – la nivelul anului 2021, de pildă – de peste 41 de miliarde de lei.

Numai că, potrivit surselor Gândul, compania kazahă de petrol şi gaze KazMunayGas (KMG), proprietarul Rompetrol, apasă pedala de accelerație și vrea să cumpere toate activele Lukoil în România.

În ultima perioadă, au apărut zvonuri privind o potențială ieșire a Lukoil din regiune, benevolă sau forțată de restricțiile impuse de Ue sau de statele naționale din UE. Orice vânzare a rafinăriilor Lukoil este însă îngreunată de faptul că eventualii cumpărători, printre care s-ar putea număra și KMG, trebuie să dețină materie primă ușor transportabilă prin Marea Neagră. O eventuală decizie a KMG de a cumpăra active Lukoil ar fi mai puțin una comercială, dată fiind taxa de solidaritate de 60% introdusă de guvernul României, care anulează practici profitabilitatea din domeniu, cât una „politică”, luată în baza strânselor legături pe care compania kazahă le are cu Lukoil.

În plus, gigantul rus nu va vinde rafinăriile fără stațiile pe care le deține în regiune și nici invers. Lukoil operează peste 100 de stații în Republica Moldova, mai mult de 200 în Bulgaria și 315 în România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Iul. 2026, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Iul. 2026, 10:19 // Actual //  Ursu Victor

Pista 09-27 a Aeroportului Internațional Chișinău, construită inițial ca soluție provizorie pentru menținerea operațiunilor în perioada reabilitării pistei principale, a devenit în prezent infrastructura utilizată pentru traficul curent, deși nu mai corespunde cerințelor actuale, susține platforma specializată Runway08.

Potrivit sursei, pista de 2.383 de metri a fost concepută exclusiv ca variantă de rezervă în perioada în care aeroportul se afla în concesiune. Autorii postării afirmă însă că actuala administrație nu pare să ia în calcul reparația capitală a pistei principale, cu o lungime de 3.590 de metri, iar activitatea continuă să se desfășoare pe pista secundară.

Runway08 susține că această situație generează mai multe probleme operaționale. Printre acestea se numără apropierea de tip „offset” pentru aterizările pe pista 27, care presupune alinierea aeronavelor cu axul pistei doar în faza finală a apropierii, precum și particularitățile reliefului pe direcția pistei 09, care complică procedurile de aterizare și decolare.

Autorii mai atrag atenția asupra limitărilor de performanță la decolare pentru aeronavele de mari dimensiuni. Din cauza lungimii reduse a pistei și a obstacolelor din apropiere, companiile aeriene ar fi nevoite să reducă greutatea aeronavelor, ceea ce poate însemna mai puțini pasageri, mai puține bagaje sau mai puțin combustibil la bord.

O altă problemă invocată este timpul mai mare necesar pentru eliberarea pistei active, cauzat de lipsa unor căi de rulare funcționale la capetele pistei, inclusiv din cauza închiderii de mai mulți ani a căii A2.

Potrivit Runway08, toate aceste limitări obligă controlorii de trafic aerian să mărească distanțele minime dintre aeronave pentru a menține siguranța operațiunilor. Consecințele ar fi întârzieri mai frecvente, un consum mai mare de combustibil și o eficiență redusă a operării zborurilor comerciale.

Platforma susține că situația evidențiază necesitatea unor investiții în infrastructura aeroportuară și a reabilitării pistei principale pentru a face față traficului aerian în creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!