Ajutor financiar pentru Republica Moldova. România alocă 750.000 de dolari pentru consolidarea capacităţii de apărare

05 Apr. 2023, 20:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Apr. 2023, 20:48 // Actual //  bani.md

România va contribui cu suma de 750.000 de dolari la Fondul voluntar de consolidare a capacităţii de apărare a Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la sesiunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC). Sumele alocate Republicii Moldova vor contribui la întărirea capacității statului vecin de a face față acțiunilor destabilizatoare provocate de Rusia.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat de la Vilnius, unde a participat la sesiunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC), un nou ajutor financiar pentru Republica Moldova. Suma, 750.000 de dolari va fi virată în Fondul voluntar de consolidare a capacităţii de apărare a Republicii Moldova. România a contribuit și anul trecut cu 600.000 de dolari la acest fond.

„Ministerul Afacerilor Externe a cerut Aliaților să continue sprijinul puternic pentru Republica Moldova, deosebit de vulnerabilă la acțiunile maligne și destabilizatoare ale Rusiei. Cu această ocazie ministerul ainformat că România va aloca fonduri suplimentare pentru programele NATO de consolidare a capacităților de apărare, inclusiv o sumă de până la 750.000 de dolari pentru Moldova”, se arată într-un mesaj pe Twitter, postat de ministrul Bogdan Aurescu de la Sesiunea NAC.

Sesiunea NAC în format aliat, la care a participat şi Suedia, în calitate de invitat, a fost dedicată pregătirii Summitului de la Vilnius.

Potrivit unui comunicat al MAE, pe lângă cei 750.000 de dolari pentru Republica Moldova, țara noastră va contribui cu 830.000 de dolari pentru Fondul voluntar privind Pachetul de Asistenţă Cuprinzătoare pentru Ucraina (NATO – Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund).

În acest context, Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea menţinerii angajamentului politic şi practic faţă de Ucraina şi a angajamentului susţinut faţă de Republica Moldova. Oficialul guvernului de la București a reiterat sprijinul României pentru un mecanism aprofundat de consultări politice între NATO şi Ucraina şi transformarea Comisiei NATO – Ucraina într-un Consiliu NATO – Ucraina.

Acest organism ar urma să aibă competențe sporite față de actuala comisie care să susţină reformele necesare şi creşterea interoperabilităţii cu NATO. Astfel, va fi ușurat drumul spre aderarea Ucrainei la Alianța Nord Atlantică și la Uniunea Europeană.

Relațiile cu Rusia și China, subiect de dezbateri la Vilnius

Potrivit comunicatului transmis de MAE, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a solicitat aliaţilor ca la Summitul de la Vilnius să fie abordată strategic relaţionarea cu Rusia şi China. Discuțiile ar trebui să pornească de la parametrii setaţi prin Noul Concept Strategic al NATO adoptat la Madrid.

Bogdan Aurescu a subliniat că, „sub nicio formă, Rusia nu poate influenţa arhitectura de securitate europeană şi a condamnat încă o dată retorica nucleară a Rusiei, în special în contextul anunţului privind poziţionarea de arme nucleare tactice în Belarus”.

De asemenea, ministrul de Externe s-a referit la investiţiile pentru apărare (Defence Investment Pledge-DIP) ca temă prioritară a Summitului de la Vilnius. El a reiterat angajamentul ferm al României pentru îndeplinirea tuturor responsabilităţilor în domeniul consolidării securităţii şi apărării, menţionând alocarea, începând cu acest an, a 2,5% din PIB pentru Apărare, precizează MAE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Aug. 2026, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Aug. 2026, 10:08 // Actual //  Ursu Victor

Piața americană a motorinei a intrat într-o zonă fără precedent, după ce marja de rafinare a motorinei a depășit pentru prima dată pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul perturbărilor globale de aprovizionare provocate de conflictele din Iran și Ucraina. Situația riscă să lovească agricultura, transporturile și, ulterior, o mare parte a economiei mondiale, scrie Reuters.

Indicatorul american de rentabilitate a rafinării motorinei, cunoscut drept „crack spread”, a atins un maxim istoric de 102,20 dolari pe baril. Diferența dintre prețul motorinei din SUA și contractele futures pentru petrolul WTI se situa ulterior la 99,82 dolari pe baril, cu 2,4% peste nivelul din 17 august.

În cinci dintre ultimele șase ședințe de tranzacționare au fost atinse noi maxime intraday, semn al îngrijorărilor tot mai mari privind disponibilitatea combustibilului. Noile atacuri asupra rafinăriilor din Orientul Mijlociu au amplificat problemele deja existente pe piața mondială.

Potrivit raportului lunar al Agenției Internaționale pentru Energie, rafinăriile din întreaga lume au procesat în iulie, în medie, 80,9 milioane de barili de țiței pe zi, cu aproximativ 5 milioane de barili pe zi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Primele efecte ale exploziei prețurilor la motorină ar urma să fie resimțite de agricultori, într-o perioadă în care combustibilul este esențial pentru tractoare, combine și alte utilaje folosite la recoltarea din emisfera nordică și la însămânțările din emisfera sudică. În timp, scumpirea motorinei riscă să se propage în aproape toate sectoarele economiei, de la transportul greu și industrie până la producerea energiei electrice în unele regiuni.

Presiunea este amplificată de nivelul foarte scăzut al rezervelor americane. Potrivit datelor Energy Information Administration, la 7 august stocurile de motorină și păcură ale SUA se ridicau la doar 107,1 milioane de barili, cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului din 1996 încoace.

Rafinăriile americane și-au majorat producția de motorină pentru a profita de marjele record, însă stocurile continuă să scadă din cauza cererii puternice pentru export. Potrivit lui Șohruh Zuhritdinov, directorul general al companiei de trading petrolier NitrolOil, faptul că diferența de preț depășește 100 de dolari chiar și în condițiile unei producții americane mai mari arată că problema nu mai ține doar de stimularea rafinării, ci de capacitatea rafinăriilor și de refacerea stocurilor la nivel mondial.

Situația este complicată și de problemele de aprovizionare din alte regiuni-cheie. Exporturile din Orientul Mijlociu au fost puternic afectate de perturbările transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Rusia a suspendat vânzările internaționale până în ianuarie, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor sale.

Un nou factor de risc îl reprezintă politica Statelor Unite față de exporturile iraniene de petrol. Washingtonul amenință cu sancțiuni împotriva Chinei pentru achizițiile de țiței iranian, măsură care ar putea reduce și mai mult cantitățile de combustibil disponibile pe piața mondială.

Scott Shelton, specialist în energie la TP ICAP, avertizează că presiunile americane asupra Iranului și Chinei ar putea agrava criza motorinei, dacă rafinăriile chineze vor avea dificultăți în menținerea actualelor volume de procesare. Datele publicate pe 17 august arată că volumul de țiței procesat de rafinăriile chineze a scăzut în iulie cu aproape 16% față de aceeași lună a anului trecut.

În aceste condiții, tensiunile de pe piața motorinei depășesc granițele Statelor Unite. Rusia și Orientul Mijlociu sunt furnizori importanți pentru piața mondială, iar reducerea exporturilor, stocurile americane extrem de scăzute și diminuarea activității rafinăriilor chineze creează simultan presiuni asupra ofertei globale.