Ajutor financiar pentru Republica Moldova. România alocă 750.000 de dolari pentru consolidarea capacităţii de apărare

05 Apr. 2023, 20:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Apr. 2023, 20:48 // Actual //  bani.md

România va contribui cu suma de 750.000 de dolari la Fondul voluntar de consolidare a capacităţii de apărare a Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la sesiunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC). Sumele alocate Republicii Moldova vor contribui la întărirea capacității statului vecin de a face față acțiunilor destabilizatoare provocate de Rusia.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat de la Vilnius, unde a participat la sesiunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC), un nou ajutor financiar pentru Republica Moldova. Suma, 750.000 de dolari va fi virată în Fondul voluntar de consolidare a capacităţii de apărare a Republicii Moldova. România a contribuit și anul trecut cu 600.000 de dolari la acest fond.

„Ministerul Afacerilor Externe a cerut Aliaților să continue sprijinul puternic pentru Republica Moldova, deosebit de vulnerabilă la acțiunile maligne și destabilizatoare ale Rusiei. Cu această ocazie ministerul ainformat că România va aloca fonduri suplimentare pentru programele NATO de consolidare a capacităților de apărare, inclusiv o sumă de până la 750.000 de dolari pentru Moldova”, se arată într-un mesaj pe Twitter, postat de ministrul Bogdan Aurescu de la Sesiunea NAC.

Sesiunea NAC în format aliat, la care a participat şi Suedia, în calitate de invitat, a fost dedicată pregătirii Summitului de la Vilnius.

Potrivit unui comunicat al MAE, pe lângă cei 750.000 de dolari pentru Republica Moldova, țara noastră va contribui cu 830.000 de dolari pentru Fondul voluntar privind Pachetul de Asistenţă Cuprinzătoare pentru Ucraina (NATO – Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund).

În acest context, Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea menţinerii angajamentului politic şi practic faţă de Ucraina şi a angajamentului susţinut faţă de Republica Moldova. Oficialul guvernului de la București a reiterat sprijinul României pentru un mecanism aprofundat de consultări politice între NATO şi Ucraina şi transformarea Comisiei NATO – Ucraina într-un Consiliu NATO – Ucraina.

Acest organism ar urma să aibă competențe sporite față de actuala comisie care să susţină reformele necesare şi creşterea interoperabilităţii cu NATO. Astfel, va fi ușurat drumul spre aderarea Ucrainei la Alianța Nord Atlantică și la Uniunea Europeană.

Relațiile cu Rusia și China, subiect de dezbateri la Vilnius

Potrivit comunicatului transmis de MAE, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a solicitat aliaţilor ca la Summitul de la Vilnius să fie abordată strategic relaţionarea cu Rusia şi China. Discuțiile ar trebui să pornească de la parametrii setaţi prin Noul Concept Strategic al NATO adoptat la Madrid.

Bogdan Aurescu a subliniat că, „sub nicio formă, Rusia nu poate influenţa arhitectura de securitate europeană şi a condamnat încă o dată retorica nucleară a Rusiei, în special în contextul anunţului privind poziţionarea de arme nucleare tactice în Belarus”.

De asemenea, ministrul de Externe s-a referit la investiţiile pentru apărare (Defence Investment Pledge-DIP) ca temă prioritară a Summitului de la Vilnius. El a reiterat angajamentul ferm al României pentru îndeplinirea tuturor responsabilităţilor în domeniul consolidării securităţii şi apărării, menţionând alocarea, începând cu acest an, a 2,5% din PIB pentru Apărare, precizează MAE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

27 Iun. 2026, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Iun. 2026, 10:05 // Actual //  Ursu Victor

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.