Bill Clinton spune că se simte „îngrozitor” pentru că a lăsat Ucraina fără arme nucleare

06 Apr. 2023, 07:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Apr. 2023, 07:43 // Actual //  bani.md

Fostul președinte american Bill Clinton a spus că regretă că a făcut presiuni asupra Ucrainei să renunțe la focoasele sale nucleare într-o negociere cu mize mari în 1994.

Într-un interviu acordat serviciului de știri irlandez RTÉ, Clinton a spus că simte o „miză personală” în integritatea teritorială fragilă a Ucrainei. El crede că Rusia nu ar fi invadat Ucraina în 2014 și în 2022, dacă armele sale nucleare moștenite de la fosta URSS ar fi fost încă în țară.

„Simt o miză personală pentru că i-am făcut pe ucraineni să accepte să renunțe la armele lor nucleare”, a spus Clinton. „Și niciunul dintre ei nu crede că Rusia ar fi făcut această cascadorie dacă Ucraina ar mai avea armele”.
În 1994, SUA au ajutat la intermedierea Memorandumului de la Budapesta, cu fostul președinte rus Boris Elțin și cu fostul președinte ucrainean Leonid Kravciuk, cu intenția de a scăpa de armele nucleare care erau încă staționate pe teritoriul Ucrainei după căderea Uniunii Sovietice.

SUA au negociat, de asemenea, acorduri pentru ca Rusia să respecte suveranitatea și granițele Ucrainei, dar în 2014, Rusia și-a încălcat promisiunea că nu va contesta granițele Ucrainei după invadarea Crimeei.
Potrivit Wall Street Journal, în 1994, Clinton i-a oferit în cele din urmă lui Kravciuk 700 de milioane de dolari și „asigurări puternice de securitate” pentru renunțarea la armele nucleare.

„Știam că președintele Putin nu a susținut acordul pe care l-a încheiat președintele Elțin de a nu interfera niciodată cu granițele teritoriale ale Ucrainei – un acord pe care l-a făcut pentru că dorea ca Ucraina să renunțe la armele nucleare”, a spus Clinton în interviu. „Ucrainenilor le-a fost frică să renunțe la ele pentru că au crezut că acesta este singurul lucru care i-ar proteja de o Rusie expansionistă”.

Simon Miles, profesor asistent la Sanford School of Public Policy de la Universitatea Duke și istoric al Uniunii Sovietice și al relațiilor SUA-sovietice, a declarat pentru Insider că, fără acord, Rusia s-ar fi gândit de două ori să invadeze Ucraina în 2014 și în 2022.

„O Ucraina cu arme nucleare s-ar fi bucurat de integritatea teritorială”, a declarat Miles pentru Insider. „Cel mai probabil nu am vedea această invazie”.

Potrivit WSJ, după semnarea acordului din 1994, Kravciuk a spus că, „dacă mâine Rusia intră în Crimeea, nimeni nu va ridica o sprânceană”.

Clinton a recunoscut că Putin a avut planuri asupra modului în care Ucraina să fie slăbită, punând la cale cu prima ocazie invadarea Crimeii în 2014.

„Când i-a fost convenabil, președintele Putin a rupt-o și a luat mai întâi Crimeea”, a spus Clinton în interviu, referindu-se la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. „Și mă simt îngrozitor pentru că Ucraina este o țară foarte importantă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.