Trei pericole care îl pot răsturna pe Putin: Toate acționează din interiorul Rusiei

08 Apr. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Apr. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Vladimir Putin și-a asumat un risc uriaș lansând invazia Ucrainei în 24 februarie 2022, iar eșecul vizibil al armatei sale schimbă paradigma de putere de la Kremlin.

Pentru prima dată după decenii la putere, liderul rus se confruntă cu mari presiuni din interiorul țării, experții remarcând trei mari pericole ce îl pot răsturna din fotoliul de președinte.

La urma urmei, Moscova nu și-a asigurat recent nicio victorie majoră pe câmpul de luptă din Ucraina, iar deznodământul războiului rămâne unul imprevizibil, potrivit Huffington Post.

Șeful mercenarilor din Grupul Wagner a vorbit împotriva tacticilor Kremlinului, iar soldații din prima linie se luptă din greu și sunt demoralizați. Între timp, asasinarea unui blogger militar pro-război i-a lăsat pe mulți să se întrebe dacă există mai multe lupte interne în țară decât este dispusă Moscova să admită.

Potrivit analistului de la Institutul pentru Studiul Războiului din Rusia, Kateryna Stepanenko, Putin se confruntă acum cu provocări pe care nu le-a mai experimentat de când a preluat pentru prima dată funcția, în 2000.

Deși niciuna nu este suficient de puternică acum pentru a-i destabiliza președinția, aceste presiuni oferă o perspectivă asupra a câtor rotițe trebuie să învârtă Putin în acest moment pentru a mai rămâne la Kremlin.
Analiștii susțin că în prezent există cel puțin trei amenințări la adresa lui Putin care s-ar putea transforma în adevărate revoluții, ce pot duce la îndepărtarea sa de la putere.

1. Prigojin și Grupul Wagner

Evgheni Prigojin este un oligarh rus care are legături personale cu președintele rus și a fost odată cunoscut drept „bucătarul lui Putin”.

El a făcut titluri în presă recent pentru că a fost finanțatorul din spatele companiei mercenare, Wagner Group, timp de aproape un deceniu – și, după cum a spus Stepanenko Prigojin pare să reprezinte „o provocare neobișnuită” a lui Putin.

El a criticat deschis comandamentul militar rus și Kremlinul în ultimele luni, susținând public că victoriile pe teren se datorează mercenarilor săi – nu armatei ruse – și chiar acuzând ministerul rus al Apărării de „trădare” pentru că nu a oferit suficientă muniţie pentru trupele sale.

Nikolai Petrov, cercetător principal al Chatham House, a spus că Kremlinul va evita în mod deliberat să-l pedepsească direct pe Prigojin pentru izbucnirile sale.

El a adăugat: „Este aproape ca sub Hitler. Pentru a menține sub control forțele de ordine, agenții de putere și armata, Kremlinul trebuie să exploateze conflictele interne dintre aceștia, ceea ce face mai ușor să le controleze și să le gestioneze.”

2. Elitele ruse

Au existat unele speculații – determinate de videoclipurile distribuite pe rețelele sociale, că Putin își pierde sprijinul altora care se află în vârful lanțului de putere din Rusia. Și, desigur, fără acest grup, este ușor de crezut că Putin ar putea fi înlăturat de la putere.
Dar Petrov crede că elita rusă se concentrează de fapt pe propria lor supraviețuire – în special pe bogăția lor. În schimb, el a sugerat că oamenii au făcut asta deoarece toți se află pe un submarin în care „nu există nicio scăpare”.

El a spus că nici măcar nu există loc de manevră pentru ca aceste elite să acționeze împotriva Kremlinului, „fie că îl susțin sau nu îl susțin pe Putin”. Dar oricând pot apărea fisuri în sistem.

3.Presiunea populară

Moartea bloggerului militar pro-război, Vladlen Tatarsky, într-un atentat cu bombă din Sankt Petersburg, a făcut știri internaționale, unii întrebându-se dacă asta înseamnă că facțiunile anti-război se întorc împotriva războiului.

În timp ce volumul de arme și muniții în interiorul Rusiei va crește ca urmare a atacului, el a speculat că Putin și-ar pierde sprijinul doar dacă Rusia ar renunța la câștigurile sale actuale – precum peninsula ucraineană Crimeea și Donbasul.

Petrov a sugerat că doar dacă ceva „radical se întâmplă înainte de alegerile prezidențiale din 2024” se va schimba opinia publică – dar acest lucru este puțin probabil, deoarece contraofensiva ucraineană pare să fi încetinit.

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII