Fugarul de la Bismobil face primele dezvăluiri după ce a evadat de sub nasul polițiștilor și procurorilor

12 Apr. 2023, 12:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Apr. 2023, 12:57 // Actual //  bani.md

Mihail Șaran, fondatorul „Bismobil Kitchen”, care a evadat înainte de a fi plasat în Penitenciarul nr. 13, a publicat în dimineața zilei un mesaj pe contul său de Instagram. Șaran explică că a dat bir cu fugiții vineri, 7 aprilie curent, întrucât „am pierdut încrederea în justiție, am înțeles că nu sunt auzit, mă vor închide cu orice preț, am înțeles că nu are sens să aștept pronunțarea, deoarece o să fie pozitivă pentru procurori și negativă pentru mine”.

La scurt timp, mesajul a fost șters, însă știri.md a reușit să salveze ce a scris Șaran pe Instagram. Cât despre locația unde s-ar afla ascuns, nici un cuvânt, scrie REALITATEA.MD.

Știu că în ultima perioada sunteți șocați de ceea ce se petrece, dar vă asigur că este o mascaradă umilitoare pentru mine și familia mea, pentru prieteni și pentru cei care sunt cu mine permanent. Am ajuns să fiu fugar, fugar în țara mea proprie unde am depus suflet și m-am străduit să construiesc ceva frumos, ceva ce nu a mai fost în lumea bucătăriilor, cu oameni devotați, clienți fericiți și investitori satisfăcuți, însă totul sa distrus, sa distrus într-un mod foarte organizat, organizat de… niște oameni fără suflet, oameni care văd doar bani și nimic altceva”, scrie Șaran.

De asemenea, fondatorul „Bismobil Kitchen”, mai scrie că:

Știu că într-o zi o să mă predau organelor de urmărire penală, sau singuri o să mă rețină, însă până atunci o să mă expun on-line, ceea ce nu mi sa permis în ultimele trei luni, voi povesti ceea ce nimeni nu a știut până acum, sper să nu-mi închidă pagina organele de urmărire penală, ei au toate accesele… În primul rând voi explica de ce am fugit pe 7 aprilie: Am pierdut încrederea în justiție, am înțeles că nu sunt auzit, mă vor închide cu orice preț, am înțeles că nu are sens să aștept pronunțarea, deoarece o să fie pozitivă pentru procurori și negativă pentru mine, de aceea am și plecat acasă, însă lângă casă deja mă aștepta grupa operativă care dorea să mă aresteze cu o placere deosebită, aceiași grupă care mi-a făcut percheziții la domiciliu pe 03.04.2023. Fără niciun temei au intrat în casă sub pretext înșelător de a mă vizita, însă odată intrați în apartament au scos ordin de la procuratura PCCOCS de percheziții în Flagrant art. 125 (prostii). Au ridicat telefonul meu mobil și au plecat, spontan și fără multe explicații, asta și a fost motivul pentru care am fugit pe 7 aprilie, cine ar pleca la Penitenciarul 13 (benevol), mai ales că condițiile sunt inumane…”, a mai adăugat acesta.

Amintim că în data de 7 aprilie, PCCOCS a anunțat că fondatorul „Bismobil Kitchen”, Mihail Șaran a fugit de procurori și polițiști, după ce urma să revină în penitenciar pentru 30 de zile. Ulterior, IGP a venit cu mai multe precizări în acest caz, menționând că Șaran a fugit cu mașina avocatului său. Poliția roagă cetățenii să ajute la căutarea lui.

Se vehicula că Șaran ar fi fugit de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana cu mașina avocatului său, Alexandru Bot. Informațiile au fost negate însă de avocatul Bot. Detaliat, AICI. Acesta a fost anunțat în căutare națională de oamenii legii din Moldova.

Șeful Bismobil Kitchen a fost reținut pe 19 ianuarie 2023, la Aeroport. El urma să părăsească Moldova, cu bilet fără retur spre Moscova. Ulterior, acesta a fost plasat în arest preventiv.

Dosarul cuprinde 158 de episoade și vizează o escrocherie care ar fi fost coordonată de acesta și alte persoane terțe. La actuala etapă a investigațiilor, prejudiciul estimat cumulativ ajunge la aproape 40 de milioane de lei.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.