Au început să se ieftinească creditele

În luna martie 2023, creditele noi acordate au constituit 4,8 miliarde de lei, în creștere cu 27,7 la sută față de luna februarie 2023. Partea majoră (67,6 la sută) reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit 3,2 miliarde de lei, în creștere cu 35,2 la sută față de luna precedentă, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Rata medie la creditele acordate în moneda națională de consum s-a diminuat cu 0,49 puncte procentuale și a constituit 15,93 la sută, în timp ce rata medie la creditele acordate în moneda națională pentru procurarea imobilului a scăzut cu 0,70 puncte procentuale, constituind 12,32 la sută.

Comparativ cu luna precedentă, persoanele juridice au solicitat în luna de referință mai multe credite atât în moneda națională (+34,7 la sută), cât și în valută (+16,7 la sută), iar credite atașate la cursul valutei au fost solicitate mai puține cu 7,4 la sută. Rata medie la creditele acordate persoanelor juridice în moneda națională s-a majorat cu 0,10 puncte procentuale, până la nivelul de 13,78 la sută. În același timp, rata medie la creditele acordate în valută s-a majorat cu 0,07 puncte procentuale și a constituit 5,73 la sută.

Din perspectiva termenelor de acordare, cele mai solicitate au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 53,1 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 39,8 la sută din totalul creditelor.

Partea majoră (69,7 la sută) a creditelor noi acordate a fost contractată de către societățile comerciale nefinanciare.

Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională s-a micșorat cu 0,06 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă și a constituit 14,29 la sută, rata medie la cele în valută s-a majorat cu 0,05 puncte procentuale, constituind 5,77 la sută.

Persoanele fizice în luna martie 2023 au contractat credite în volum de 869,7 milioane lei, în creștere cu 30,4 la sută comparativ cu luna precedentă, partea majoră (75,1 la sută) fiind acordată pentru consum. Majoritatea acestor credite (547,3 milioane lei) au fost acordate în moneda națională pe termene de la 2 până la 5 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #ieftinire #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.

#raioane #reforma #buget