CCI și ITC au prezentat rezultatele sondajului privind barierele netarifare în comerț

28 Apr. 2023, 16:43
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Apr. 2023, 16:43 // Actual //  MD Bani

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCI) și Centrul de Comerț Internațional (ITC) au realizat un amplu Sondaj de Afaceri în anul 2022, cu scopul de a înțelege mai bine barierele cu care se confruntă companiile moldovenești în conformare la reglementările din domeniul exportului de mărfuri și servicii.

CCI și ITC au intervievat peste 700 de companii, implicate atât în comerțul de mărfuri, cât și cel al serviciilor. Sondajul a acoperit toate sectoarele de producere a mărfurilor și trei sectoare de servicii (transport și logistica; tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) și serviciile TIC integrate; turismul).

Sergiu HAREA, Președinte CCI: „Este un eveniment pentru care CCI și ITC au lucrat cîteva luni pe parcursul anului trecut și am continuat și anul curent, pentru ca în final să vă prezentăm astăzi, în premieră, rezultatele celui mai amplu și complex sondaj în rîndul mediului de afaceri din Republica Moldova.

Acest sondaj a avut ca scop evaluarea și sistematizarea percepțiilor întreprinderilor cu privire la bariere și obstacolele în comerțul internațional. În special vorbim despre bariere cu care se confruntă exportatorii și importatorii de bunuri și servicii printre care reglementările și cerințele excesive, proceduri complicate de obținere a actelor permisive, procedurile de control, acces la informații relevante pentru business, și alte  formalități care îngreunează comerțul transfrontalier.

CCI a intervievat peste 700 de companii – importatori și exportatori de mărfuri și servicii din diferite sectoare și din toate regiunile țării care au relatat și semnalat provocările cu care se confruntă zi de zi. Importanța și deosebirea acestui sondaj constă în faptul că acesta a fost realizat conform unei metodologii complexe, oferite de ITC, ce prevede sistematizarea datelor la nivel de sector, produs dar și țară parteneră.

Totodată, s-a asigurat o analiză calitativă a datelor, cu aplicarea sistemului de clasificare internațională a barierelor netarifare. Astfel, în final au fost obținute date valoroase și de importanță majoră nu doar pentru țara noastră, dar și la nivel regional. Sondajul de afaceri prezentat astăzi este încă un exemplu prin care CCI vine să contribuie la facilitarea comerțului internațional, pe lângă alte activități, cum ar fi: Academia Exportatorilor; Perfectarea actelor vamale, certificate de origine, carnete ATA, carnete TIR, acte de expertiză și evaluare a bunurilor; Servicii de Arbitraj Comercial Internațional și Mediere; etc.”.

Ashish SHAH, Director Diviziunea Programe de Țară, ITC: „După cum cunoaștem, exporturile Moldovei au crescut constant în ultimii ani, ajungând la 3,1 miliarde de dolari în 2021. Cu toate acestea, există încă mult loc de creștere. Analiza noastră arată că, numai în sectorul bunurilor, Moldova are potențialul de a-și crește exportul anual cu peste 2 miliarde USD în următorii 5 ani. Aceasta include un potențial nerealizat de aproape un miliard de dolari numai în UE. Cu toate acestea, aproximativ 1,2 miliarde USD din acest potențial neexploatat riscă să nu fie realizat din cauza diferitelor bariere ale pieței, cum ar fi măsurile netarifare, lipsa de transparență a informațiilor și alte obstacole comerciale.

Prin urmare, este important ca aceste bariere invizibile în calea comerțului care împiedică exporturile moldovenești să fie identificate și rezolvate pentru a ajuta Moldova să își atingă întregul potențial de export.

Sperăm că, prin implicarea activă în sectorul public și privat al Republicii Moldova, vom reuși să venim cu un plan de acțiune care să fie practic și implementabil, cu obiectivul general de a face ca exporturile din Moldova să se desfășoare mai ușor, mai puțin costisitoare, și ca rezultat- mult mai competitive pe piața internațională.

Evident, există multe tipuri diferite de probleme care trebuie abordate. După cum putem vedea din rezultatele sondajului. Unele necesită îmbunătățirea capacității producătorilor de a urma bunele practici internaționale, altele necesită îmbunătățiri ale infrastructurii și îmbunătățirea capacității agențiilor publice, iar unele necesită o mai bună cooperare cu partenerii comerciali.

Creșterea eficienței procedurilor vamale și de frontieră dintre Moldova și Uniunea Europeană este esențială pentru consolidarea acestei relații comerciale. Evaluarea noastră a evidențiat că exporturile de servicii de IT și Turism din Moldova sunt înfloritoare și ar beneficia de o adoptare mai rapidă a standardelor internaționale și a celor mai bune practici”.

La conferință au participat peste 70 de reprezentanți ai autorităților publice, asociațiilor de business, experți internaționali, parteneri de dezvoltare, dar și ai mediului de afaceri autohton.

În cadrul evenimentului, ITC a prezentat procesul de implementare a sondajului în Moldova și a evidențiat principalele constatări. Acestea includ percepțiile companiilor cu privire la bariere netarifare și provocările pe care le reprezintă pentru comerț.

Conferința s-a axat pe 3 panele tematice conform rezultatelor sondajului și anume:

  1. „Simplificarea procedurilor de vămuire și trecere a frontierei: o cale către creșterea competitivității comerciale în Moldova”;
  2. „Navigarea standardelor de calitate și armonizarea exporturilor din sectorul agricol”;
  3. „Sporirea capacităților de export de servicii ale Republicii Moldova – sectoarele IT și turism”.
  4. Evenimentul s-a încheiat cu discuții și prezentarea EaP Trade Helpdesk.

Conferința poate fi urmărită AICI.

Conform sondajului, cele mai des întâlnite bariere sunt legate de proceduri îndelungate, infrastructura slab dezvoltată, numărul mare de documente solicitate, acces la informație. Conform asociațiilor de business, membrii acestora cel mai des întîmpină probleme legate de proceduri vamale (77%), reglementări de comperț, inlcusiv reguli de origine (62%), surse de informații relevante comerțului (54%), conformare la cerințele standardelor (54%). Cu toate acestea, mediul de afaceri consideră că în toate domeniile se observă progrese care însă trebuie urgentate. Circa 50% din antreprenori au indicat și problema lipsei forței de muncă calificată, dar și necesitatea consolidării capacităților instituțiilor publice.

Conform rezultatelor sondajului, exportatorii de servicii de transport și logistică se numără printre întreprinderile moldovenești cele mai afectate de obstacolele comerciale, 65% dintre companiile din acest sector raportând dificultăți în respectarea reglementărilor comerciale. De fapt, aproximativ o treime din problemele raportate de exportatorii de mărfuri sunt legate de procesele de vămuire și respectarea regulilor de origine, în special la exportul în Uniunea Europeană (UE). Potrivit companiilor intervievate, întârzierile la frontiera Moldova-România au crescut în ultimii ani. Transportatorii relatează că chiar și atunci când au statutul de Agent Economic Autorizat (AEO), care le permite să treacă cu prioritate frontiera, totuși petrec timp considerabil la cozi.

Pe lângă procesele de vămuire la frontieră, brokerii vamali și companiile de transport se confruntă cu unele aspecte ale vămuirii și cerințele aferente, precum neacceptarea Certificatelor de origine EUR1, evaluarea în vamă la import care este adesea considerată arbitrară, lipsa accesului la informație în regim online privind utilizarea garanției pentru tranzit de mărfuri. Totodată, informațiile de pe Portalul de informații comerciale pot uneori să nu fie actualizate – de exemplu, pentru a verifica cotele rămase pentru importuri.

Respectarea măsurilor tehnice și a standardelor de calitate a fost o problemă comună pentru exportatorii de mărfuri. Măsurile de evaluare a conformității, cerute de țara parteneră reprezintă 54% din reglementările împovărătoare raportate pentru agricultură. Pentru sectorul de producție, certificările de produs cerute de Moldova sunt de obicei raportate ca reglementări împovărătoare. O problemă recurentă este necesitatea unei duble certificări la export. Exportatorii solicită adesea obținerea unei certificări de produs recunoscută atât de Moldova, cât și de țara parteneră.

Exportatorii recunosc, de asemenea, că standardele pentru exportul în Uniunea Europeană sunt uneori greu de executat în interiorul țării și nu sunt întotdeauna armonizate cu standardele interne. Laboratoarele din Moldova nu au capacitatea de a respecta toate standardele de calitate ale UE, forțând companiile să caute laboratoare în străinătate pentru a-și elibera certificatele de conformitate, ceea ce poate fi costisitor.

În total 150 exportatori de servicii au fost intervievați, acoperind sectoarele de transport și logistică, călătorii și turism, tehnologii informaționale și comunicații.Rezultatele sondajului arată că 25% și, respectiv, 26% dintre exportatorii de servicii turistice și IT se confruntă cu reglementări împovărătoare, atunci când își exportă serviciile.

O problemă presantă pentru furnizorii de servicii de turism se referă la respectarea standardelor de calitate pentru serviciile lor, în special în zonele rurale. Reglementările pentru dezvoltarea și funcționarea turismului rural intră în conflict uneori cu alte reglementări care pot fi greu de respectat în condiții rurale. Furnizorii de turism consideră, de asemenea, că unele dintre reglementări sunt depășite și nu urmează cele mai bune practici internaționale sau recomandări de la ISO sau Organizația Mondială a Turismului.

Furnizorii de servicii IT se confruntă cu provocări ce țin de legislația în domeniul protecției datelor cu caracter personal care inca nu a fost armonizată, dar și cu unele aspecte de administrare fiscală, în parte de restituire a TVA.

Notă: Acest Sondaj de Afaceri face parte din proiectul ITC “Eastern Partnership Trade Helpdesk” și se încadrează în inițiativa Uniunii Europene ”EU4Business”, care acoperă tot sprijinul acordat de UE pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din regiunea Parteneriatului Estic. Sondajul a fost de asemenea realizat în Armenia, Azerbaidjan și Georgia.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală