Afacerea cu mobilă a milionarului Călin Fusu încheie 2022 cu pierderi de 6,8 milioane de euro

Retailerul de mobilă şi decoraţiuni interioare Vivre, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti şi care se tranzacţionează sub valoare nominală, a anunţat pentru 2022 pierderi de 34 mil. lei, comparativ cu cele de 85 mil. lei din anul precedent, şi venituri mai mici cu 50% la 114 mil. lei.

“Scăderea abruptă a activităţii în 2022 a fost cauzată în principal de următorii factori: scăderea cererii agregate pentru bunurile comercializate de către Societate în mediul online ca urmare reorientării obiceiurilor de consum online în perioada post-pandemică, creşterii inflaţiei şi incertitudinii cauzate de războiul din Ucraina”, se arată în raportul anual publicat la BVB.

Printre alţi factori ai scăderii veniturilor se numără imposibilitatea finanţării bugetelor de marketing necesare pentru atragerea traficului online prin intermediul platformelor dominante în spaţiul online cuplat cu o creştere a costului de atragere a cumpăratorilor pe site-urile operate de Vivre, pierderea încrederii partenerilor comerciali (în special furnizori de marfă si furnizori de logistică) ca urmare a deteriorării situaţei financiare.

“Acest fapt a diminuat oferta de produse disponibile pe site accentuând declinul veniturilor şi eliminat capacitatea Societăţii de contracta bunuri şi servicii cu plata la termen”.

Compania menţionează că pierderea înregistrată a adâncit capitalurile negative în pofida contribuţiilor Noegen, acţionarul majoritar, de 7,2 mil. lei prin majorarea capitalului şi în aproximativ 6 mil. lei puşi la dispoziţia ca o linie de credit.

“Conducerea Societăţii a depus de asemenea eforturi susţinute pentru atragerea de capital adiţional pentru Vivre însă contextul de finanţare nu a fost favorabil din cauza evoluţiei ascendentă a dobânzilor şi primelor de risc care au făcut întreg sectorul (şi în special Societate) nefinanţabil pe termen scurt. Prin urmare finanţare de peste 13 milioane de RON făcută de acţionarul majoritar a reprezentat singura sursă de finanţare atrasă de Societate în 2022”.

Vivre mai arată că numărul de angajaţi s-a redus de la 318 la 104 persoane “ca urmare a actiunilor de eficientizare costuri şi scăderea activiăţii Societăţii”.

ZF a scris ieri că Dan Ostahie, CEO şi fondator al Altex România, liderul retailului electro-IT local, a îşi doreşte ca Vivre să continue să funcţioneze şi să se dezvolte ca un marketplace. Astfel, compania care a preluat o creanţă garantată de 4,6 mil. euro de la Banca Transilvania mizează pe reorganizarea companiei intrate în insolvenţă la propria cerere în martie.

Afacerea cu mobila Vivre este controlată de milionarul moldovean Călin Fusu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fusu #mobilă #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.

#servicii de taxi #Molodva #piata #crestere