Afacerea cu mobilă a milionarului Călin Fusu încheie 2022 cu pierderi de 6,8 milioane de euro

Retailerul de mobilă şi decoraţiuni interioare Vivre, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti şi care se tranzacţionează sub valoare nominală, a anunţat pentru 2022 pierderi de 34 mil. lei, comparativ cu cele de 85 mil. lei din anul precedent, şi venituri mai mici cu 50% la 114 mil. lei.

“Scăderea abruptă a activităţii în 2022 a fost cauzată în principal de următorii factori: scăderea cererii agregate pentru bunurile comercializate de către Societate în mediul online ca urmare reorientării obiceiurilor de consum online în perioada post-pandemică, creşterii inflaţiei şi incertitudinii cauzate de războiul din Ucraina”, se arată în raportul anual publicat la BVB.

Printre alţi factori ai scăderii veniturilor se numără imposibilitatea finanţării bugetelor de marketing necesare pentru atragerea traficului online prin intermediul platformelor dominante în spaţiul online cuplat cu o creştere a costului de atragere a cumpăratorilor pe site-urile operate de Vivre, pierderea încrederii partenerilor comerciali (în special furnizori de marfă si furnizori de logistică) ca urmare a deteriorării situaţei financiare.

“Acest fapt a diminuat oferta de produse disponibile pe site accentuând declinul veniturilor şi eliminat capacitatea Societăţii de contracta bunuri şi servicii cu plata la termen”.

Compania menţionează că pierderea înregistrată a adâncit capitalurile negative în pofida contribuţiilor Noegen, acţionarul majoritar, de 7,2 mil. lei prin majorarea capitalului şi în aproximativ 6 mil. lei puşi la dispoziţia ca o linie de credit.

“Conducerea Societăţii a depus de asemenea eforturi susţinute pentru atragerea de capital adiţional pentru Vivre însă contextul de finanţare nu a fost favorabil din cauza evoluţiei ascendentă a dobânzilor şi primelor de risc care au făcut întreg sectorul (şi în special Societate) nefinanţabil pe termen scurt. Prin urmare finanţare de peste 13 milioane de RON făcută de acţionarul majoritar a reprezentat singura sursă de finanţare atrasă de Societate în 2022”.

Vivre mai arată că numărul de angajaţi s-a redus de la 318 la 104 persoane “ca urmare a actiunilor de eficientizare costuri şi scăderea activiăţii Societăţii”.

ZF a scris ieri că Dan Ostahie, CEO şi fondator al Altex România, liderul retailului electro-IT local, a îşi doreşte ca Vivre să continue să funcţioneze şi să se dezvolte ca un marketplace. Astfel, compania care a preluat o creanţă garantată de 4,6 mil. euro de la Banca Transilvania mizează pe reorganizarea companiei intrate în insolvenţă la propria cerere în martie.

Afacerea cu mobila Vivre este controlată de milionarul moldovean Călin Fusu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fusu #mobilă #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.