Gluma se îngroașă pentru Spînu! Volumul exagerat de gaz cumpărat și depozitat, în vizorul CNA

05 Mai 2023, 12:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mai 2023, 12:02 // Actual //  bani.md

Volumul exagerat de mare de gaz, cumpărat de către Energom din creditul de la BERD în sumă de 300 de milioane de euro, dar și din cei 5 miliarde de lei alocați de stat, este în vizorul CNA, susține Alexandr Slusari care este membru în Consiliul de Administrație.

„Recent CNA a solicitat de la Energocom toata informația despre tranzacțiile de procurare a gazelor pentru perioada 2021-2022, cu indicarea argumentării economice. După asta a venit și Ordonanța Procurorului pentru misiuni speciale privind ridicarea tuturor deciziilor organelor de conducere a companiei pentru perioada august 2021 – aprilie 2023, care vor fi examinate în cadrul urmăririi penale pe faptul depășirii atribuțiilor de serviciu comis de către o persoană cu funcție de demnitate publică (Andrei Spînu fostul ministru al Infrastructurii n.r)”, susține Slusari.

Slusari susține că urmare a volmului mare de gaze achizționat de către Energocom, acest lucru împiedică reducerea tariful pentru populație, care în prezent este de 29,27 de lei.

Ieri, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu declara că nu pe numele său nu este există niciun dosar penal cu privire la achizițiile de gaz făcut anul trecut de către Energocom.

Energocom a achiziționat peste 300 milioane de metri cubi de gaze, în cadrul a 130 de runde de licitații conform regulilor BERD, cu participarea observatorilor din partea instituțiilor de drept.

Republica Moldova a contractat un credit de tip revolving pe o perioadă de trei ani în sumă de 300 de milioane de euro pentru a face față crizei energetice în care s-a pomenit. În toamna anului trecut, Gazprom a redus la 5,7 milioane (-30%) metri cubi de gaz volumul livrat Republicii Moldova, respectiv Chișinăul a redirecționat metanul către centrala de la Cuciurgan în schimbul energiei electrice, iar pentru partea dreaptă s-a trecut la achizițiile din vest.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.