Războiul de un trilion de dolari: Conflictul din Ucraina costă Moscova, Kievul și vesticii 25 de miliarde USD pe lună

06 Mai 2023, 07:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Mai 2023, 07:45 // Actual //  bani.md

Cheltuielile financiare asociate războiului pentru Rusia, Ucraina și națiunile care sprijină Kievul au fost de 25 de miliarde de dolari pe lună de la începutul invaziei trupelor Moscovei, la 24 februarie 2022, a estimat The Project on Defense Alternatives (PDA), un institut american specializat în cercetarea, analiza și dezvoltarea politicilor de apărare.

Potrivit experților, costurile pe termen lung ale conflictului din Europa de Est includ reconstrucția Ucrainei – estimată în prezent la 413 miliarde de dolari – și o creștere bruscă a nivelului de bază al cheltuielilor militare globale anuale, care depășește 300 de miliarde de dolari. Toate acestea fac ca războiul dintre Ucraina și Rusia să coste cel putin un trilion de dolari.

Costuri uriașe

Într-o analiză dedicată conflictului care opune forțele guvernului de la Kiev și cele ale Moscovei, experții de la PDA au afirmat că „în mod evident, războiul dintre Rusia-Ucraina a fost un dezastru pentru Ucraina, dar și o calamitate pentru întreaga lume.”

Potrivit analizei, Ucraina a suferit deja rate ale numărului de morți și niveluri de distrugeri care amintesc de apogeul războaielor iugoslave (1992-1995, 1998-1999) și de cele mai grave luni ale războiului din Irak (2003-2011, 2014-2018).

„Bogăția, tenacitatea și puterea militară excepțională a participanților – Rusia, Ucraina și SUA-NATO – au creat un război de mare intensitate. Deși distrugerea fizică a fost limitată în mare parte la Ucraina, celelalte efecte ale războiului nu au fost limitate. Impactul asupra vieții și mijloacelor de existență în afara țărilor combatante a fost profund. De fapt, mult mai mulți oameni au murit în afara Ucrainei din cauza conflictului decât în interior,” susține institutul american.
În opinia PDA, efectul global acut al războiului se datorează parțial importanței Rusiei și Ucrainei pentru producția mondială de energie și agricultură. Acest lucru este amplificat de războiul economic global intenționat – sancțiuni, blocade, embargouri – care a însoțit luptele dintre invadatorii ruși și apărătorii ucrainieni. Iar acesta este doar o parte din impactul mai larg al războiului, afirmă analiștii PDA.

Astfel, ostilitățile militare și războiul economic care îl însoțesc „au dus la creșterea prețurilor alimentelor și energiei la nivel mondial, au perturbat comerțul global, au ajutat la blocarea și inversarea redresării economice care a urmat pandemiei de coronavirus și au îndepărtat resursele – și așa limitate – de la alte crize umanitare și eforturi de dezvoltare economică. Efectele colaterale ale războiului înseamnă nu numai ani de dificultăți acute suplimentare pentru un miliard de cetățeni de pe glob și scăderea nivelului de trai pentru alte miliarde, ci și reducerea acțiunii împotriva altor amenințări globale, între care schimbările climatice și crizele de sănătate.”

Potrivit calculelor făcute de experți, cheltuielile financiare asociate războiului pentru Rusia, Ucraina și națiunile care sprijină guvernul de la Kiev au fost de 25 de miliarde de dolari pe lună.

La acestea se adaugă costurile pe termen lung, care includ reconstrucția Ucrainei devastată de război – estimată în prezent la 413 miliarde de dolari -, precum și o creștere bruscă a nivelului de bază al cheltuielilor militare globale anuale care depășește 300 de miliarde de dolari.

Toate acestea adunate fac ca actualul conflict dintre Rusia și Ucraina să coste un trilion de dolari până în acest moment, o cifră considerată „catastrofală” de către experții grupului american, care listează pierderile umane și cele economico-financiare ale razboiului.

Numărul mare de victime

PDA susțiune că o estimare bazată pe dovezi a deceselor militare rusești este de 35.000 (în martie 2023). De partea lor, decesele combatanților ucraineni depășesc probabil 20.000.

O estimare inițială foarte aproximativă a deceselor civile ucrainene este de 20.000 de morți din cauza efectelor directe ale războiului (cum ar fi bombardamentele) și alte 20.000 din cauza efectelor indirecte (cum ar fi lipsa accesului la îngrijirea medicală esențială).

În afara Ucrainei, experții din cadrul Project on Defense Alternatives au precizat că efectele mai ample ale războiului au cauzat moartea a peste 250.000 de oameni.

Până acum, nivelul mediu al deceselor lunare din cauza acestui război a fost de 27.000 de persoane. Douăzeci și cinci de mii de morți în fiecare lună: 4.000 de combatanți, circa 3.000 de civili ucraineni și aproximativ 20.000 de civili non-ucraineni.

Dezvăluirile recente ale estimărilor făcute de serviciilor de informații americane, așa cum apar ele în documentele scurse de la Pentagon, și pentru care este suspectat un membru al Gărzii Naționale din Massachusetts, Jack Teixeira, indică convingerea Administrației de la Washington că războiul nu se va încheia în 2023.

Mai mult, Pentagon Leaks arată că aproximativ între 189.000 și 223.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți în război, în comparație cu cei 124.000 – 131.000 militari ucrainieni. Forțele ruse au pierdut, de asemenea, peste 3.000 de tancuri și peste 10.000 de vehicule blindate de transport de trupe, în comparație cu aproximativ 1.700 de tancuri ucrainene și 5.700 de transportoare de trupe, potrivit analizelor americane.
Toate aceste cifre îi fac pe analiștii PDA să afime că, excluzând posibilitatea utilizării armelor nucleare – o probabilitate scăzută, dar care nu trebuie eliminata cu totul – războiul ar putea provoca un total de 600.000 de morți înainte de a se încheia.

Tsunamiul economic

Din cauza războiului și a modului în care s-a luptat, volumul comerțului global a scăzut cu 3,4%, prețurile energiei s-au dublat la nivel mondial, prețurile alimentelor au crescut cu 14% în 2022 – într-o proporție mai mare pentru țările sărace (25%) – și a avut loc o încetinire a creșterii economice globale. Fondul Monetar Internațional a estimat de altfel o pierdere de 2,8 trilioane de dolari în producția globală pentru 2023. Aceasta reflectă o contracție bruscă a creșterii globale de la 6% 2021 la 2,6% în 2023.

Potrivit experților, o astfel de contracție subminează în mod evident creșterea salariilor aproape peste tot in lume și provoacă fie pierderea locurilor de muncă, fie împiedică creșterea numarului de locuri de muncă. Efectele acestor fenomene sunt semnificative, deoarece șomajul nu este doar o problemă de stres economic personal, ci reprezinta și un factor de creștere a ratei criminalității, în special în rândul tinerilor. Mai mult, el este corelat cu ratele crescute de deces în rândul celor care au rămas fără loc de muncă.

De asemenea, datorită creșterii costurilor energiei în urma războiului, numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă la nivel mondial a crescut în 2022 cu 75 -141 de milioane (conform diferitelor estimări) – mai ales în așa-numitul Sud Global, care include țări din America Latină, Africa, Asia și Oceania. Multe din familiile din aceste zone trăiesc deja la limita sărăciei și nu se pot adapta la creșterea bruscă a prețurilor.
De asemenea, creșterea prețului energiei a afectat și Europa. Economist Research Unit a calculat că, având în vedere creșterea costurilor energiei, chiar și o iarnă blândă, precum cea care tocmai s-a terminat, ar produce cel puțin 32.000 de decese în exces în Europa. De exemplu, Germania a suferit 8.000 de decese în exces în decembrie 2022, comparativ cu decembrie 2021.

Concluzia experților este că „inflația care afectează consumul de combustibil și alimente nu este un inconvenient marginal pentru cei care trăiesc la marginea sărăciei. Este o chestiune de viață și de moarte.”
Un alt efect direct al conflictului este cel al impactului creșterii prețurilor la alimente și la alte produse asupra aprovizionării cu alimente. Potrivit experților PDA, creșterea prețurilor la alimente a avut un impact negativ incomparabil mai mare asupra țărilor din Sudul Global, unde creșterea a fost de 25%.

De asemenea, accesul la alimente și îngrășăminte a fost afectat de aprovizionarea redusă și transportul internațional perturbat de conflict. ONU estimează că, ca urmare a acestor lucruri, numărul persoanelor care suferă de insecuritate alimentară acută a crescut de la 282 de milioane la sfârșitul lui 2021 la un număr record de 345 de milioane în 2022 – o creștere de 63 de milioane care reprezintă aproximativ 18% din total.
Câte decese colaterale ar putea implica acest lucru? O estimare scăzută a numărului de oameni care au murit din cauza foametei în 2022 este de 3 milioane. (Mult mai mulți au murit din cauza bolilor legate de foame, în special hipertensiunea arterială, boli de inimă și diabet).

Cel mai probabil, creșterea din 2022 a malnutriției severe nu se datorează în întregime efectelor războiului, dar chiar dacă doar jumătate din creșterea foametei acute reprezinta un efect al conflictului dintre Rusia și Ucraina, numărul asociat de decese în exces ar fi de peste 250.000 de persoane. Și aceasta numai din cauza foametei și a problemelor de sănătate legate de foamete.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

31 Iul. 2026, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Iul. 2026, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deputatul PAS Ilie Ionaș revine în atenția publică după ce fratele său, Gheorghe Ionaș, a fost sancționat de poliție în urma unui conflict cu o femeie produs la 12 iulie. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, oamenii legii au intervenit după un apel la Serviciul 112, iar în urma documentării cazului, bărbatul a fost sancționat pe 15 iulie, în conformitate cu prevederile legale. Totodată, poliția s-a autosesizat și în urma informațiilor apărute despre presupuse incidente similare din 8 mai și 24 iulie, însă cazul din 24 iulie nu s-a confirmat.

Cine este deputatul Ilie Ionaș, fratele bătăușului

Deputatul PAS, Iilie Ionaș este cel mi bogat om din Parlamentul Republicii Moldova. Declarația de avere pentru anul 2025 a deputatului relevă un adevărat patrimoniu, construit în mare parte din investiții și activități desfășurate în Marea Britanie în sumă totală de 257 de milioane de lei. Deputatul PAS Ilie Ionaș declară o avere de aproape șase ori mai mare decât bugetul anual al stului Costești, localității pe care a administrat-o îninte de a ajunge în Parlament, cu proprietăți în trei țări, investiții și participații în firme care au derulat contracte finanțate din bani publici de aproape 100 de milioane de lei.

Potrivit documentului, veniturile obținute din funcțiile publice reprezintă doar o parte redusă din încasările sale. În calitate de deputat, Ilie Ionaș a declarat un salariu de 27.811,54 lei, iar din funcția de la Primăria Costești – 289.495 de lei/anual. Totodată, familia declară și venituri salariale din Regatul Unit, de 12.900 de lire sterline (305.567,59 lei).

Cele mai multe venituri provin însă din dividende și chirii. Deputatul declară dividende de 60.000 de lire sterline (1.408.518 lei) de la MD Holding Limited și încă 36.337,5 lire sterline (853.033,71 lei) de la MD Shield Holdings Limited. Soția sa declară venituri identice din aceleași companii.

La acestea se adaugă venituri din chirii și locațiuni. Ilie Ionaș declară 10.000 de lire sterline (234.753 de lei) din chiria unei case din Marea Britanie și 718.080 de lei din contracte de locațiune prin MD Developments (London) Limited – Sucursala Costești. Soția sa declară, la rândul ei, aproape 698.250 de lei din locațiune și încă 10.000 de lire sterline din chiria unei locuințe, precum și indemnizații pentru copii acordate în Regatul Unit.

La capitolul bunuri imobile, deputatul declară mai multe terenuri agricole primite prin donație încă din 2004, dar și un portofoliu de proprietăți. Acesta deține o casă cumpărată în 2015 pentru 440.000 de lire sterline (10.329.132 de lei), o altă casă achiziționată în 2020 pentru 1,85 milioane de lire sterline (43.429.305 lei), a cărei valoare de piață este estimată acum la 2,5 milioane de lire sterline (58.688.250 de lei), precum și trei apartamente cumpărate în Emiratele Arabe Unite în 2022, evaluate la 1,389 milioane AED (6.672.478 de lei), 2,682 milioane AED (13.061.340 de lei) și 1,179 milioane AED (5.626.305 lei). Declarația mai include un apartament cumpărat în România în 1998 cu 10.000 de lei românești, a cărui valoare de piață este estimată în prezent la peste 611.000 de lei românești (2.343.551 de lei), precum și o casă utilizată în baza unui contract de comodat.

Deputatul declară și utilizarea unui automobil Land Rover, fabricat în 2022, evaluat la 2,12 milioane de lei, aflat în posesia sa în baza unui alt drept de folosință, titular fiind o persoană juridică.

Conturi bancare de milioane

La capitolul active financiare, Ilie Ionaș declară investiții și fonduri de pensii în Regatul Unit în valoare de sute de mii de lire sterline. Printre acestea se numără un fond Scottish Widows Workplace Pension cu un sold de 252.704 lire sterline (5.932.316 lei), un fond St James Place Pension de 176.257 lire sterline (4.137.685 de lei), un fond Octopus Apollo Venture Capital Trust de 69.195 lire sterline (1.624.385 de lei), un alt fond Scottish Widows ISA de 52.533 lire sterline (1.233.228 de lei), precum și alte investiții și conturi bancare. În Republica Moldova, deputatul deține într-un cont curent la OTP Bank peste 542.917 lei și alte disponibilități bancare.

Zeci de contracte cu statul și aproape 100 de milioane lei încasate din buget

Totodată, familia Ionaș are 47 de contracte cu diferite autorități publice locale din Republica Moldova în sumă de 87,2 milioane de lei.

În 2024, portalul Moldova Curata relata că firma administrată de mama lui Ilie Ionaș a câştigat, începând cu anul 2021, mai multe concursuri de achiziții publice organizate de Primăria Costești, iar suma totală a contractelor atribuite a fost de 19 milioane de lei. Compania „Service Tulis” își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor  și a fost declarată câștigătoare a licitațiilor și până ca Ilie Ionaș să devină primarul acestei localități. Totodată, de fiecare dată când compania „Service Tulis” participa la concursurile de achiziții publice organizate de Primăria Costești, Ilie Ionaș depunea, așa cum prevede legea, declarații privind conflictele de interese la Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Comentând situația, Ilie Ionaș a menționat că nu a fost implicat în niciun fel la selectarea învingătorului achiziției și nici nu a făcut parte din Comisia de evaluare a ofertelor. „Eu mă uit din alt punct de vedere. Din posibilitatea legală de a participa la licitație și la posibilitatea de a o câștiga. Nu văd o problemă morală”, a comentat Ilie Ionaș.

 

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!