De ce le e frică SUA și UE să confiște rezervele Rusiei din străinătate: Motivul neștiut legat de China

În timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă pentru al doilea an, aliații occidentali ai Ucrainei se tem să confiște 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate. Cu toate acestea, Occidentul se teme probabil că China își va retrage rezervele occidentale în valoare de 3.000 de miliarde de dolari.

După începutul războiului lui Putin din Ucraina, Occidentul a înghețat 300 de miliarde de dolari din rezervele federale ale Rusiei, care sunt deținute în principal în obligațiuni guvernamentale din Statele Unite, Marea Britanie și Germania, potrivit Euromaidan Press.

Acești bani ar putea fi cheltuiți fie pentru a acoperi propriile cheltuieli ale Occidentului pentru război, fie pentru a finanța ajutor suplimentar și reconstrucția Ucrainei. „În loc să trimită banii rușilor pentru reconstrucția Ucrainei chiar acum, ei rămân în conturi și așteaptă în liniște, ca la sfârșitul războiului să se întoarcă la Moscova”, rezumă analistul ucrainean Bohdan Miroșnicenko.

Guvernele occidentale știu exact câte obligațiuni au fost emise către Rusia și ce bănci au fost implicate în tranzacții atât de mari. Cu toate acestea, țările sunt reticente în a crea un mecanism pentru confiscarea acestor bunuri.

Țările europene și Statele Unite ar putea folosi instrumente similare folosite de Ucraina. Cu toate acestea, ei nu îndrăznesc să încalce imunitatea suverană, împiedicând o țară să ia banii altei țări, chiar dacă Rusia a încălcat numeroase reguli din Carta ONU și a comis crima de agresiune, ceea ce îi anulează imunitatea.

Se pare că principalul motiv al inacțiunii este teama de a pierde alte investiții, inclusiv peste 3 trilioane de dolari din rezerve chineze în monede occidentale. În cazul în care țările occidentale arată că sunt gata să confiște activele în caz de războaie împotriva țărilor terțe, China și alte țări asiatice și africane își pot retrage parțial rezervele și le pot converti în aur sau yuani.

În loc să confiște banii ruși, UE speră în implementarea rezoluției ONU privind reparațiile adoptată la 14 noiembrie 2022. Potrivit rezoluției, țările ar trebui să creeze un fond internațional care să acumuleze active rusești și să le folosească pentru a reconstrui Ucraina. Cu toate acestea, o jumătate de an mai târziu, implementarea rezoluției rămâne în stadiul de negocieri.
După ocuparea Crimeei și începutul războiului din Donbas în 2014, Banca Centrală a Rusiei a acumulat bani pentru un nou război. Rezervele internaționale ale Rusiei au crescut de la 385 de miliarde de dolari în 2014 la 630 de miliarde de dolari în 2022. Cele 300 de miliarde de dolari înghețate reprezintă mai puțin de jumătate din rezervele rusești, iar înghețarea lor a avut un impact redus.

Anticipând noi sancțiuni, Rusia a redus și ponderea activelor în dolari americani și lire sterline și a crescut ponderea activelor în euro și yuani. În special, obligațiunile de trezorerie americane în valoare de 150 de miliarde de dolari în 2014 au scăzut la 5 miliarde de dolari în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.