De ce le e frică SUA și UE să confiște rezervele Rusiei din străinătate: Motivul neștiut legat de China

10 Mai 2023, 06:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Mai 2023, 06:01 // Actual //  bani.md

În timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă pentru al doilea an, aliații occidentali ai Ucrainei se tem să confiște 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate. Cu toate acestea, Occidentul se teme probabil că China își va retrage rezervele occidentale în valoare de 3.000 de miliarde de dolari.

După începutul războiului lui Putin din Ucraina, Occidentul a înghețat 300 de miliarde de dolari din rezervele federale ale Rusiei, care sunt deținute în principal în obligațiuni guvernamentale din Statele Unite, Marea Britanie și Germania, potrivit Euromaidan Press.

Acești bani ar putea fi cheltuiți fie pentru a acoperi propriile cheltuieli ale Occidentului pentru război, fie pentru a finanța ajutor suplimentar și reconstrucția Ucrainei. „În loc să trimită banii rușilor pentru reconstrucția Ucrainei chiar acum, ei rămân în conturi și așteaptă în liniște, ca la sfârșitul războiului să se întoarcă la Moscova”, rezumă analistul ucrainean Bohdan Miroșnicenko.

Guvernele occidentale știu exact câte obligațiuni au fost emise către Rusia și ce bănci au fost implicate în tranzacții atât de mari. Cu toate acestea, țările sunt reticente în a crea un mecanism pentru confiscarea acestor bunuri.

Țările europene și Statele Unite ar putea folosi instrumente similare folosite de Ucraina. Cu toate acestea, ei nu îndrăznesc să încalce imunitatea suverană, împiedicând o țară să ia banii altei țări, chiar dacă Rusia a încălcat numeroase reguli din Carta ONU și a comis crima de agresiune, ceea ce îi anulează imunitatea.

Se pare că principalul motiv al inacțiunii este teama de a pierde alte investiții, inclusiv peste 3 trilioane de dolari din rezerve chineze în monede occidentale. În cazul în care țările occidentale arată că sunt gata să confiște activele în caz de războaie împotriva țărilor terțe, China și alte țări asiatice și africane își pot retrage parțial rezervele și le pot converti în aur sau yuani.

În loc să confiște banii ruși, UE speră în implementarea rezoluției ONU privind reparațiile adoptată la 14 noiembrie 2022. Potrivit rezoluției, țările ar trebui să creeze un fond internațional care să acumuleze active rusești și să le folosească pentru a reconstrui Ucraina. Cu toate acestea, o jumătate de an mai târziu, implementarea rezoluției rămâne în stadiul de negocieri.
După ocuparea Crimeei și începutul războiului din Donbas în 2014, Banca Centrală a Rusiei a acumulat bani pentru un nou război. Rezervele internaționale ale Rusiei au crescut de la 385 de miliarde de dolari în 2014 la 630 de miliarde de dolari în 2022. Cele 300 de miliarde de dolari înghețate reprezintă mai puțin de jumătate din rezervele rusești, iar înghețarea lor a avut un impact redus.

Anticipând noi sancțiuni, Rusia a redus și ponderea activelor în dolari americani și lire sterline și a crescut ponderea activelor în euro și yuani. În special, obligațiunile de trezorerie americane în valoare de 150 de miliarde de dolari în 2014 au scăzut la 5 miliarde de dolari în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.