Comisia Europeană a aflat în sfârşit de ce inflaţia persistă în zona euro: din cauza profiturilor companiilor

18 Mai 2023, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mai 2023, 06:00 // Actual //  bani.md

Experţii Comisiei Euro­pene au descoperit ce­va ce unii ştiu de mult timp, iar alţii spun că ţine de teoria con­spi­ra­ţiei: inflaţia din zona euro nu mai este cauzată de creşteri salariale sau de întreruperile din lanţurile de aprovi­zio­nare, ci de companii, care în goana după profit se folosesc de faptul că într-un mediu inflaţionist pot ţine preţurile sus fără a pierde clienţi. Din fericire, spun econo­miştii, acest fe­no­men este temporar. Însă are consecinţe care nu pot fi trecute cu vederea.

Pe măsură ce inflaţia devi­ne mai puter­nică şi prinde rădăcini a­dânci, băncile centrale sunt ne­voite să ma­joreze dobân­zi­le, scum­pind cre­ditul şi sa­cri­ficând creşterea econo­mi­că. Astfel, pentru profi­tu­rile mai mari ale compa­nii­lor plătesc consu­mato­rii şi întrea­ga economie.

Este ceea ce se cheamă „greed­fla­tion“, cuvânt compus din lăcomie şi inflaţie. Lăco­mie care creează in­fla­ţie. Dacă greedflaţia este un lucru dove­dit, şi poate şi nociv, atunci se poate pune întrebarea de ce au­to­rităţile nu iau mă­suri pentru a stopa fe­no­menul. În democraţiile liberale piaţa este liberă, dar trebuie să fie şi echitabilă. Este ade­vărat că şi con­sumatorii, prin com­portamentul lor, pot ajuta la crearea de inflaţie. Dar ei sunt milioane şi sunt greu de con­trolat, şi până la urmă rolul econo­miei este să creeze prosperitate pentru toată lumea. În schimb, com­paniile sunt mai simplu de ţinut în frâu. De aceea, u­nele guverne au luat măsuri contra a ceea ce consi­deră abuzuri. Cel de la Budapesta for­ţează retailerii să introducă promoţii. În Spania şi în alte câteva state profiturile excesive, cum sunt cele realizate de companiile de energie, sunt supraimpozitate.

În SUA, pentru Rezerva Fede­rală greedflaţia este ceva do­vedit, dar şi normal. O analiză a băncii cen­trale ameri­ca­ne a­ra­tă că profi­tu­rile companiilor au crescut rapid în 2021, în tan­dem cu inflaţia, tre­zind îngrijo­rări că sectorul cor­porate îm­pin­ge preţurile în sus pentru a-şi ma­jo­ra profiturile.

Studiul a con­sta­tat că pro­fiturile compa­niilor au contri­buit, într-ade­văr, la inflaţie în 2021, dar contri­bu­ţia s-a redus în 2022. Ti­parul nu este neobişnuit: în reveni­rile economice anterioare, profitu­rile companiilor au avut cea mai mare contribuţie la inflaţie în primul an, dar au fost înlocuite de costuri în al doilea an. Explicaţia stă în faptul că firmele se aşteaptă ca în viitorul apropiat cos­turile să crească şi de aceea majorea­ză preţurile bunurilor produse în pre­zent.

Este ceva previ­zibil şi nimic nu le opreşte să facă acest lucru. Este vorba şi de supra­vieţuire pen­tru că în capitalism rolul companiei este să aducă profit celor care au înfiinţat-o şi o finanţează.

Dar în SUA inflaţia a devenit o problemă cu atât mai mare cu cât pentru a-i răspunde Fed s-a angajat la cea mai agresivă campanie de înăs­prire a politicii monetare de decenii, lovind în această luptă băncile regionale şi stârnind temeri că vine o criză bancară.
În aceste condiţii, The Wall Street Journal, portavocea jucători­lor de pe cea mai mare piaţă finan­ciară a lumii, inclusiv a băncilor, se în­treabă de ce inflaţia este atât de per­sis­tentă şi răspunde că o cauză ar pu­tea fi chiar profiturile companii­lor. Ziarul scoate în faţă ideea că unele companii s-ar putea să majo­reze pre­ţurile mai rapid decât cresc costurile. Aceasta în timp ce Fed, economiştii pro-business, adică ai corporaţiilor, şi republicanii spun că inflaţia poate fi adusă sub control prin salarii mai mici, după cum scrie Robert Reich, comentator la The Guardian.

În zona euro, economiştii CE au analizat relaţia dintre deflatorul PIB şi inflaţia de bază, arată Portfolio.hu. Deflatorul PIB este un indicator uti­lizat pentru a afla partea de creştere a unei economii care se datorează creşterii preţurilor şi ia în calcul vari­aţia preţurilor bunurilor şi serviciilor produse într-o economie într-o anu­mită perioadă (nu şi a preţurilor im­por­turilor). Inflaţia de bază exclude din calcul preţurile unor elemente volatile precum alimentele şi energia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Analiza CE a găsit că profitul raportat la unitatea de producţie a continuat să urce în 2022, creşterea ajungând la nivelul record de 9,3% în ultimul trimestru. Această creşte­re a contribuit cu 3,2 puncte procen­tuale la creşterea de 5,8% a deflato­rului PIB, ceea ce înseamnă că profiturile au contribuit mai mult decât costul muncii (salariile) la inflaţie. CE nu spune dacă este un lucru rău sau bun.
Companiile pot distribui o parte din profituri acţionarilor, dar pot avea şi alte motive pentru a-şi majora marjele de profit, precum investiţii viitoare sau anticiparea creşterii taxelor, dar şi a salariilor.

Care companii ar putea fi responsabile pentru persistenţa inflaţiei? În criza anterioară, financiară, băncile au fost cele pe care a căzut vina, atenţia publicului fiind atrasă de bonusurile ridicol de mari ale bancherilor care au încurajat jocuri tot mai riscante. În Europa, inclusiv în Europa de Est, în primele luni ale acestui an băncile au raportat rezultate financiare record, rezultate din dobânzile mari cerute pentru credite şi dobânzile foarte mici acordate pentru depozite. Scumpirea creditului reflectă dobânzile mari ale băncilor centrale care luptă cu inflaţia, iar dobânzile mici la depozite eforturile băncilor de a realiza profituri cât mai mari.

Însă în criza actuală atenţia este atrasă în primul rând de companiile de energie şi de traderii de materii prime, de la grâu la petrol. Acestea au raportat pentru anul trecut profituri record. Apoi, consumatorul simte cel mai apăsător inflaţia când se duce la supermarket. Preţurile găsite acolo reflectă atât politicile producătorilor, cât şi ale retailerilor. În Italia, scumpirea pastelor făinoase a venit ca un şoc, iar atât asociaţiile de protecţie a consumatorului, cât şi guvernul au acuzat producătorii, fără să dea nume, că majorarează artificial preţurile pentru creşterea profiturilor, companiile folosind războiul din Ucraina ca acoperire. Cel mai mare producător de paste din lume este italian, Barilla. În Ungaria, guvernul a atacat fără ocolişuri retailerii, la început plafonând preţurile câtorva alimente de bază, apoi obligându-i să introducă reduceri de preţ. Retailerul PENNY International, cu operaţiuni în Italia, Austria, Ungaria, România şi Cehia, scrie în raportul financiar pentru anul financiar 2022 că vânzările i-au crescut cu aproape 17%, iar cea mai mare creştere a înregistrat-o în România, de 27%, în clasament urmând Ungaria şi Cehia, ţări lovite dur de o criză a costului vieţii. România este campioana creşterii vânzărilor şi pentru Carrefour – plus 18% în ultimul trimestru al anului trecut şi plus 12,5% în T1 din 2023.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală