Locuri de muncă în Elveția pentru moldovenii cu cetățenie română! Ce salarii sunt oferite

20 Mai 2023, 07:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Mai 2023, 07:44 // Actual //  bani.md

Muncitorii din Elveția sunt printre cei mai bine plătiți din lume, iar statisticile arată că salariul mediu aici este de 60.000 CHF, respectiv 69.733 euro pe an.

Elveția este una dintre țările europene care nu are șomaj și, prin urmare, aici este ușor să-ți găsești un loc de muncă dacă ai pregătirea necesară.

Țara se bazează foarte mult și pe forță de muncă din străinătate, fiind nevoie de personal în sectorul hotelier, medico-sanitar inginerie și tehnologie și sectorul construcțiilor.

De asemenea, Elveția are cerere de personal specializat și în sectorul turistic, dacă ne referim aici la ospătari, bucătari și chiar directori de hotel, dar un alt sector cu cerere mare de locuri de muncă este cel sanitar. Se caută asistenți medicali, infirmieri și medici.

Pentru moldoveni, un domeniu interesant pentru locuri de muncă bine plăcute este cel IT, fiind căutați specialiști precum programatori, experți în tehnologia informatică, ingineri. Evident sunt și alte sectoare care au nevoie vitală de personal specializat

”În Elveția, un profesor câștigă anual  87.500 CHF, un specialist IT 117.000 CHF, un lucrător poștal 66.600, iar un artist grafic 55.000.Un inginer câștigă cel puțin 82.000 franci elvețieni anual, și ajunge până la 200.000. În sectorul medical, salariile anuale sunt între 50.000 și 100.000 franci”, scrie ziarulromanesc.de.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.