Opoziția turcă curtează gospodinele pentru „a scăpa de Erdogan”

25 Mai 2023, 06:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mai 2023, 06:10 // Actual //  bani.md

În bazarul Besiktas din Istanbul, între piramidele de căpșuni și măsline, vânzătorii cu voce puternică şi trecătorii în căutarea unui preț bun, un activist strigă: „Să scăpăm de Erdogan!”.

„Apăraţi-vă drepturile la urne în turul doi din 28 mai!”, insistă Rojda Aksoy, o siluetă zveltă flancată de un grup de alte activiste feministe care se ţin de mână, relatează ziarul La Libre Belgique, citat de Rador.

„Reis (Șeful, în turcă – n.r.) va câștiga!”, replică un susținător al președintelui în funcție Recep Tayyip Erdogan, care a ieșit pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 14 mai.

Schimbul de replici este dur. Va fi mai cordial cu femeile cu basma legată sub gât, ba chiar aplaudat.

Pe măsură ce turul al doilea se apropie, opoziția turcă curtează mai mult ca niciodată electoratul feminin, în special gospodinele, câștigate în mod tradițional de șeful statului.
Gospodinele l-au votat ​​pe cel sub domnia căruia au fost ridicate restricțiile privind purtarea vălului în serviciul public și la universitate, cu până la 60% la alegerile prezidențiale din 2018.

Dar, cu portofelele umflate de bancnote depreciate, toate cunosc prețul vertiginos al cepei și greutatea inflației.

„Trebuie să mergem în întâmpinarea lor, să le reamintim că, chiar dacă (Erdogan și partidul său islamo-conservator AKP) conduc această țară de mai bine de 20 de ani, chiar dacă au toate instrumentele de propagandă, inclusiv mass-media, nu au câștigat”, explică pentru AFP Rojda Aksoy între tarabele de haine second-hand și inimi de anghinare plutind în ligheane albastre.

Candidatul opoziției și liderul CHP social-democrat și secular, Kemal Kiliçdaroglu, cu videoclipurile sale de campanie care îl arată stând în bucătărie, a sedus doar 44,9% dintre alegători în primul tur, iar Çigdem Ener, o femeie de 50 de ani și cu un coc mare, nu este unul dintre aceştia. Inima ei l-a ales pe cel de-al treilea bărbat, ultranaționalistul Sinan Ogan.

„Turcia este laică, a acordat femeilor dreptul de vot și eligibilitatea” din anii 1930, își amintește ea. „Și uitați-vă la nivelul lamentabil în care ne-a târât Erdogan, aducându-i în parlament pe prietenii lui din Hüda-Par”, o formațiune islamistă radicală, se enervează ea în timp ce priveşte preţul brânzei.

De ciudă, ea va vota pentru Kiliçdaroglu duminică.

Tijyen Alpanli, păr roșu și ochelari, va face același lucru, dar din convingere. „Femeile sunt ucise, aproape niciunul dintre criminali nu este pedepsit”, spune sexagenara, care se teme şi de prezenţa islamiştilor în cadrul coaliţiei lui Erdogan.

În schimb, Raziye Kuskaya, în vârstă de 50 de ani, și fiica ei vor susține „Tayyip până la ultima picătură de sânge (al lor)”. „Este posibil să nu putem cumpăra tot ce ne dorim, dar este în regulă”, afirmă această partizană a Shariei.

De la Van (est) la Eskisehir (centru), activiștii şi activistele lui Kiliçdaroglu încearcă să convingă alegătorii, care sunt profund polarizați.

„Suntem conștienți că există mase la care nu putem ajunge, în special gospodinele”, a recunoscut săptămâna trecută primarul CHP din Istanbul, Ekrem Imamoglu.
În schimb, AKP de două decenii a trimis femeile să bată la ușile caselor.

Ambițiosul Recep Tayyip Erdogan, înainte de a deveni primar al Istanbulului în 1994, a făcut din aceasta arma secretă și o vitrină pentru islamul politic pe care îl susține, în ciuda reticenței partidului său de la acea vreme (Refa).

Emine Erdogan, soția sa, a fost unul dintre liderii acestui activism local.

Ideea viitorului premier și șef al statului este că „femeile vor putea să intre în casele femeilor, să discute și să convingă pentru că există o comunitate de gen, de valori, de clasă între activista de bază a AKP și gospodine”, explică Prunelle Aymé, doctor în științe politice asociat cu CERI-Sciences Po Paris.
Cota de membri ai AKP depășește astăzi cinci milioane.

Vizitele lor de curtoazie în timpul nașterilor, căsătoriilor sau deceselor fac parte dintr-o muncă relațională și emoțională care permite, pe lângă construirea loialității, să cerceteze cartierele și să colecteze date, continuă doamna Aymé.

Gospodinele muncitoare sunt și principalii beneficiari ai cursurilor de meșteșuguri, centrelor sociale familiale și municipale care fac popularitatea AKP la nivel local, subliniază ea.

Dar AKP a pierdut aproximativ 20 de locuri în timpul alegerilor legislative din 14 mai. „Speranța este deci permisă”, vrea să creadă Rojda Aksoy.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Apr. 2026, 14:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Apr. 2026, 14:32 // Actual //  Ursu Victor

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!