Un stat din America de Nord ia o măsură surprinzătoare: Acceptă plata cu ruble rusești în magazine și restaurante

27 Mai 2023, 06:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Mai 2023, 06:34 // Actual //  bani.md

După începerea invaziei lui Putin în Ucraina din 24 februarie 2022, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei pentru a-i reduce capacitatea de război. Acum însă, un stat din America de Nord, Cuba anunță că va accepta plata cu ruble rusești în magazinele și restaurantele din țară.

Trei bănci din Rusia au decis să-și deschidă filiale locale în Cuba, iar cardurile MIR rusești au început din martie 2023 să poată fi folosite la bancomatele cubaneze, permițând retrageri de numerar, dar și convertirea rublelor în peso, moneda locală, potrivit Rio Times Online.

Sistemul de plată MIR rusesc, care utilizează carduri emise în Rusia, pot fi acceptate la plăți și în Vietnam, Coreea de Nord și în alte țări foste republici sovietice, precum Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Oseția de Sud și Abhazia.

MIR a fost conceput în 2014, când Rusia s-a confruntat pentru prima dată cu un val de sancțiuni în legătură cu încorporarea peninsulei Crimeea, un teritoriu din Europa de Est cu 2,4 milioane de locuitori.

Platforma a apărut după ce companiile de servicii financiare americane Visa și MasterCard au restricționat tranzacțiile cu unele bănci din Rusia la acea vreme, iar în decembrie 2015 au început să fie emise cardurile. Ulterior, după începerea războiului din 2022, Visa și MasterCard s-au retras din Rusia.

Vicepreședintele guvernului rus, Dmitri Chernyshenko, a spus că se așteaptă ca „foarte curând, cu cardurile rusești, să poți plăti în magazine, cafenele și restaurante” din Cuba.

Anunțurile vin în contextul intențiilor de relansare a relațiilor bilaterale dintre Moscova și Havana, cu posibilitatea deschiderii de legături maritime și portuare directe și oferta făcută de guvernul cubanez Rusiei de a folosi terenul din țară timp de 30 de ani pentru închiriere.

Cu câteva zile în urmă, președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a recunoscut problemele legate de importurile de alimente și combustibili pe care le suferă țara. „Ne costă mai multă muncă să achiziționăm în timp coșul cu alimente și avem un coș asamblat pe baza importurilor”, a spus el presei insulei.
ONU estimează că Cuba, țară din America Centrală cu o populație de 11 milioane de locuitori, importă aproximativ 80% din alimentele pe care le consumă. Țara suferă de penurie de alimente și de o inflație a alimentelor de 75% anual, în martie 2023, potrivit Oficiului Național de Statistică și Informare (ONEI), în ciuda diferitelor măsuri de promovare a producției naționale și a Legii suveranității alimentare.

Din ianuarie 2022 până pe 19 mai 2023, peso-ul cubanez a pierdut 61% din valoarea sa față de dolar și a devenit astfel a patra cea mai devalorizată monedă din lume, după dolarul din Zimbabwe, bolivarul venezuelean și lira libaneză, potrivit raportului de monitorizare a monedelor anunțată de economistul și profesorul universitar Steve Hanke.

Rubla nu este departe; de la începutul anului, a pierdut 16% din valoare față de dolar (80,16) și 13% față de euro (86,35). Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe (CEPAL) estimează că economia cubaneză va crește cu 1,5% în 2023, în scădere de la 2,0% în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.