Țara ”prietenoasă” unde Putin a refuzat să meargă, de frică să nu fie arestat

Președintele rus Vladimir Putin continuă să evite călătoriile internaționale după ce Curtea de la Haga (CPI) a emis un mandat de arestare a acestuia în cazul deportării ilegale a copiilor ucraineni.

După ce luna trecută a refuzat să zboare în Turcia pentru a inaugura centrala nucleară Akkuyu, construită de compania rusă Rosatom, el nu va merge nici la summitul SCO, care va avea loc pe 4 iunie în India.
În ciuda faptului că India este considerată o țară „prietenoasă” pentru Moscova și nu a semnat Tratatul de la Roma, care este documentul fundamental în activitatea CPI și, prin urmare, nu este obligată să-i îndeplinească ordinele, vizita președintelui rus la ședința SCO nu va avea loc.

Potrivit publicației The Hindu, summitul, care a fost planificat inițial să aibă loc cu prezență fizică, va avea loc prin videoconferință. Motivul oficial pentru schimbarea formatului este „dificultățile de programare”.

La rândul ei, publicația Nestka scrie, citând o sursă de rang înalt din parlamentul rus, că ordinul de la Haga nu este singurul motiv pentru refuzul lui Putin de a zbura în India – raidul cu drone asupra Moscovei i-a influențat decizia.

„Putin nu are sentimentul de securitate ”, a spus sursa.

În septembrie, va avea loc un alt forum important cu participarea Rusiei. Vorbim despre summitul BRICS, care va fi găzduit de Africa de Sud. Această țară, spre deosebire de India, recunoaște jurisdicția CPI, dar autoritățile sale au anunțat deja planurile de a acorda imunitate diplomatică tuturor participanților la întâlnire.

În ciuda acestui fapt, încă nu există nicio confirmare a participării lui Putin la summit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#țară #arest #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.