Criza inflaționistă și-a arătat colții în Republica Moldova! Măsurile dure luate de BNM

Riscurile și incertitudinile macroeconomice manifestate pe parcursul anului 2022 au determinat cea mai severă înăsprire a standardelor de creditare aplicate de bănci companiilor din 2018 până în prezent, depășind maxima înregistrată în anul 2021, spune Banca Națională a Moldovei.

Persoanele fizice au tras creditarea în jos

Ritmul de creștere anuală a volumului creditelor noi acordate s-a redus din contul scăderii creditării populației, fiind afectată atât de înăsprirea severă a standardelor de creditare, cât și de reducerea cererii din partea persoanelor fizice. Concomitent, companiile au manifestat o cerere de finanțare în creștere pe parcursul anului 2022, ceea ce a rezultat în majorarea volumului de creditare bancară a agenților economici față de anii precedenți.

La finele trimestrului IV 2022, valoarea împrumuturilor acordate persoanelor fizice de către sectorul financiar a constituit 35 174,2 mil. MDL (+ 5,0 la sută față de anul precedent). Dintre acestea, circa 66,1 la sută au fost acordate de sectorul bancar (23 251,3 mil. MDL, +1,8 la sută față de anul precedent).

Temperarea creditării populației din anul 2022 a fost condiționată, în mare parte, de scăderea cererii agregate din partea populației pe fundalul înăspririi condițiilor de creditare. În particular, pe parcursul anului de raportare, cererea pentru credite din partea populației s-a redus considerabil, determinată, în principal, de necesitățile de finanțare reduse din partea populației. În particular, nivelul general al ratelor de dobândă și perspectivele pieței locuințelor, inclusiv evoluția anticipată a prețurilor, dar și criteriile regulatorii au fost principalii factori ce au contribuit la reducerea cererii.

La nivelul sistemului financiar, ponderea creditelor persoanelor fizice în PIB a înregistrat o creștere similară, constituind la finele anului de raportare 13,3 la sută. Creditarea bancară a persoanelor fizice raportată la PIB a scăzut cu 0,7 p.p comparativ cu finele anului 2021, fiind la nivelul de 8,8 la sută la sfârșitul anului 2022. În comparație cu alte state din regiune, precum și cu media europeană, creditarea persoanelor fizice din Republica Moldova înregistrează valoare inferioară, urmând tendința descrescătoare similar majorității cazurilor observate.

Băncile, principalul creditor al companiilor

Creditarea sectorului companiilor nefinanciare în anul 2022 a fost dominată în continuare de sectorul bancar, concomitent cu temperarea ritmului de creștere a volumului creditelor acordate de către sectorul de creditare nebancară.

La finele anului 2022, soldul creditelor acordate de entitățile din sistemul financiar companiilor nefinanciare a atins valoarea de 37 721,7 mil. MDL, fiind în creștere cu 13,6 la sută față de finele anului 2021.

Băncile dețin ponderea majoritară în comparație cu sectorul de creditare nebancară (93,3 la sută din soldul total al creditelor acordate de sectorul financiar revin sectorului bancar). Astfel, soldul creditelor acordate de bănci companiilor nefinanciare a constituit 35 193 mil. MDL, fiind în creștere cu 13,5 la sută.

Conform datelor sondajului de creditare bancară, standardele de creditare bancară pentru companii pe parcursul anului 2022 au avut o tendință de înăsprire semnificativă, fiind peste nivelul anticipat de către respondenți pe parcursul întregului an.

Principalii factori evidențiați de către respondenți în legătură cu înăsprirea standardelor de creditare au fost percepția riscurilor și incertitudinilor pe fundalul tensionării situației regionale și al presiunii nflaționiste, precum și toleranța mai scăzută la riscurile asumate, ceea ce semnalează o abordare mai prudentă. O influență negativă, dar comparativ mai redusă au avut-o și costurile de finanțare mai ridicate.

În circumstanțele descrise, cererea pentru credite din partea companiilor a înregistrat creșteri modeste pe parcursul primelor trei trimestre ale anului 2022, cu o scădere semnificativă către finele anului.

Pentru trimestrul I 2023, respondenții au indicat o menținere a cererii de creditare. Nivelul de intermediere financiară al Republicii Moldova, pe segmentul companiilor nefinanciare, a rămas foarte scăzut, comparativ cu alte state din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.