Criza inflaționistă și-a arătat colții în Republica Moldova! Măsurile dure luate de BNM

18 Iun. 2023, 08:35
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
18 Iun. 2023, 08:35 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Riscurile și incertitudinile macroeconomice manifestate pe parcursul anului 2022 au determinat cea mai severă înăsprire a standardelor de creditare aplicate de bănci companiilor din 2018 până în prezent,  depășind maxima înregistrată în anul 2021, spune Banca Națională a Moldovei.

Persoanele fizice au tras creditarea în jos

Ritmul de creștere anuală a volumului creditelor noi acordate s-a redus din contul scăderii creditării populației, fiind afectată atât de înăsprirea severă a standardelor de creditare, cât și de reducerea cererii din partea persoanelor fizice. Concomitent, companiile au manifestat o cerere de finanțare în creștere pe parcursul anului 2022, ceea ce a rezultat în majorarea volumului de creditare bancară a agenților economici față de anii precedenți.

La finele trimestrului IV 2022, valoarea împrumuturilor acordate persoanelor fizice de către sectorul financiar a constituit 35 174,2 mil. MDL (+ 5,0 la sută față de anul precedent). Dintre acestea, circa 66,1 la sută au fost acordate de sectorul bancar (23 251,3 mil. MDL, +1,8 la sută față de anul precedent).

Temperarea creditării populației din anul 2022 a fost condiționată, în mare parte, de scăderea cererii agregate din partea populației pe fundalul înăspririi condițiilor de creditare. În particular, pe parcursul anului de raportare, cererea pentru credite din partea populației s-a redus considerabil, determinată, în principal, de necesitățile de finanțare reduse din partea populației. În particular, nivelul general al ratelor de dobândă și perspectivele pieței locuințelor, inclusiv evoluția anticipată a prețurilor, dar și criteriile regulatorii au fost principalii factori ce au contribuit la reducerea cererii.

La nivelul sistemului financiar, ponderea creditelor persoanelor fizice în PIB a înregistrat o creștere similară, constituind la finele anului de raportare 13,3 la sută. Creditarea bancară a persoanelor fizice raportată la PIB a scăzut cu 0,7 p.p comparativ cu finele anului 2021, fiind la nivelul de 8,8 la sută la sfârșitul anului 2022. În comparație cu alte state din regiune, precum și cu media europeană, creditarea persoanelor fizice din Republica Moldova înregistrează valoare inferioară, urmând tendința descrescătoare similar majorității cazurilor observate.

Băncile, principalul creditor al companiilor

Creditarea sectorului companiilor nefinanciare în anul 2022 a fost dominată în continuare de sectorul bancar, concomitent cu temperarea ritmului de creștere a volumului creditelor acordate de către sectorul de creditare nebancară.

La finele anului 2022, soldul creditelor acordate de entitățile din sistemul financiar companiilor nefinanciare a atins valoarea de 37 721,7 mil. MDL, fiind în creștere cu 13,6 la sută față de finele anului 2021.

Băncile dețin ponderea majoritară în comparație cu sectorul de creditare nebancară (93,3 la sută din soldul total al creditelor acordate de sectorul financiar revin sectorului bancar). Astfel, soldul creditelor acordate de bănci companiilor nefinanciare a constituit 35 193 mil. MDL, fiind în creștere cu 13,5 la sută.

Conform datelor sondajului de creditare bancară, standardele de creditare bancară pentru companii pe parcursul anului 2022 au avut o tendință de înăsprire semnificativă, fiind peste nivelul anticipat de către respondenți pe parcursul întregului an.

Principalii factori evidențiați de către respondenți în legătură cu înăsprirea standardelor de creditare au fost percepția riscurilor și incertitudinilor pe fundalul tensionării situației regionale și al presiunii nflaționiste, precum și toleranța mai scăzută la riscurile asumate, ceea ce semnalează o abordare mai prudentă. O influență negativă, dar comparativ mai redusă au avut-o și costurile de finanțare mai ridicate.

În circumstanțele descrise, cererea pentru credite din partea companiilor a înregistrat creșteri modeste pe parcursul primelor trei trimestre ale anului 2022, cu o scădere semnificativă către finele anului.

Pentru trimestrul I 2023, respondenții au indicat o menținere a cererii de creditare. Nivelul de intermediere financiară al Republicii Moldova, pe segmentul companiilor nefinanciare, a rămas foarte scăzut, comparativ cu alte state din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

18 Sept. 2026, 14:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 14:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.