Formula care lasă producătorii locali de energie electrică fără bani

20 Iun. 2023, 07:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Iun. 2023, 07:36 // Actual //  bani.md

În prezent, în sectorul electroenergetic al Republicii Moldova ”se scrie o noua fabulă” cu denumirea ”Dezechilibre”.

Deja de 6 luni în rîndul specialistelor din sector se discută despre subiectul care este puțin cunoscut pentru majoritatea populației, dar care riscă se provoace o situație de criză în sector. Este vorba de principiul calculării prețurilor și repartizării costurilor și veniturilor din dezechilibre stipulat în Regulile Pieței energiei electrice stabilit de către ANRE. Reporterii de la Bani.md au documentat subiectul și cum acest lucru poate influența asupra participanților din sector.

Indiferent de cât produc, mai mult sau mai puțin sunt penalizați

De la început am încercat pe scurt să descriem ce reprezintă dezechilibre și cum ele apar. Începînd cu 01.06.2023 În Republica Moldova au întrat în vigoare noile Reguli pieței energiei electrice aprobate de ANRE. Una din schimbările majore introduse vizează obligativitatea tuturor participanților să prognozeze cu câteva zile înainte producerea sau consumul de energie electrică pentru fiecare oră cu exactitate absolută. Cantitatea de energie electrică calculată ca diferența între ceia ce sa prognozat și ceia ce a fost înregistrat de contor (fie asta producerea, fie asta consum), și reprezintă dezechilibru.

În prezent stabilirea costurilor pentru dezechilibrele apărute se reglementează prin prevederile Regulilor Pieței energiei electrice, aprobate de ANRE încă în 2020. Noi am încercat să întrăm în esența acestei formule și să înțelegem, ce anume ar putea crea tensiuni între reglementator și participanții din sector.

În urma analizei formulei, observăm că în situația când producătorii locali au produs mai mult curent decât a avut nevoie țara și curentul a fost utilizat de statele vecine, Moldelectrica încasează banii pentru energia respectivă și o achită producătorilor cu cel mai mic între două valori. Prima valoare se referă la cea cu care s-a achitat real și ce de a doua la prețul cu care s-a închis piața zilei următoare din Ucraina.

În cazul în care producătorii locali nu au reușit să genereze curent cât au prognozat sau furnizorii au livrat mai mult curent consumatorilor finali, Moldelectrica le expediază factura spre plată cu prețul maxim între două valori prețul de pe day-ahead market din UE sau piața zilei următoare din Ucraina. Paradoxul este că, potrivit respectivei formule, producătorii sunt penalizați și atunci când produc mai mult curent și atunci când produc mai puțin față de ceea ce au prognozat.

Milioane de lei ajung în conturile giganților energetici din Moldova 

A doua parte stranie a acestei formule prin care se calculează dezechilibrele stipulate în regulile pieței este diferența dintre aceste două valori de deficit și excedent de producție care ajunge la zeci de ori. Lunar doar din dezechilibre sunt acumulate între 60 și 100 de milioane de lei, iar bani sunt distribuiți de către Moldelectrica pe conturile furnizorilor locali (Peste 98% sunt repartizați între Premier Energy și FEE Nord).

Analiza notei de argumentare a ANRE către CSE arată, de exemplu, în luna august 2023 sistemul energetic al Republicii Moldova a creat dezechilibre în sumă de 309 mii de lei. Formula care este inclusă în prevederile regulilor pieței de către ANRE presupune colectarea de la participanții pieței a peste 112 milioane de lei, dar compensarea producătorilor se face cu doar 10 milioane de lei. Restul sumei, după achitarea de 309 mii de lei către OST di Ucraina, în valoare de 101 milioane de lei se împarte între furnizorii locali Premier Energy și FEE Nord.

Astfel, potrivit principiului repartizării dezechilibrelor al ANRE, din 10 lei de energie electrică achitate de către sistemele electroenergetice a statelor vecine (Ucraina și România) producătorul local primește 1 leu.

Este metoda actuală care prevede calculul dezechilibrelor una echitabilă?

Răspunsul la acesta întrebare am dorit să-l primim, asistând la dezbaterile, care au avut loc în cadrul unei ședințe din data de 16 iunie. Din păcate a fost refuzată participarea Bani.md, din motiv precum că ”ședința este de lucru, e închisă și are caracter consultativ”. Redacția a solicitat opinia participanților cu privire la respectiva ședință.

Violina Șpac, directorul ANRE a declarat că ședința din data de 16 iunie a vizat niște inițiative consultate cu privire la regulile pieței. „Am avut o ședință pe niște modificări urgente în cazul în care starea de urgență nu se mai prelungește și avem nevoie să avem continuitate la acele decizii luate de către CSE pentru anul 2023 pentru că am micșorat un coeficient, inclusiv cu modificări în a acorda pârghii ANRE de a interveni la acești coeficienți în cazul în care prețurile pe piață se vor duce în jos sau în sus. Mai avem o a doua platformă de discuții pentru ca regulile pieței să fie ajustate. Vom modifica și cu alte amendamente regulile pieței care necesită mai mult timp de discuții. Am făcut niște consultări, am ascultat propunerile la proiectul care este pe pagina web a ANRE. Urmează să fie examinate suplimentar. Vom veni cu un tabel de sinteză cu argumente ce s-a luat în considerare și ce nu ca să putem aproba cât mai urgent. Cel târziu vor intra în vigoare cum se va termina starea de urgență ca să nu avem acel vid legislativ”, a spus directorul ANRE.

Referindu-se la problema dezechilibrelor, Violina Șpac susține că problema dezechilibrelor este mult mai complexă. Potrivit ei, metoda actuală care prevede calculul dezechilibrelor este una echitabilă, care descurajează ca anumiți participanți să facă manipulări pe piață.

„Metoda de repartizare a banilor din dezechilibre este similară și în România. Așa s-a decis în anul 2020. Acest venit suplimentar apare deoarece anumiți participanți din piață nu-și prognozează eficient și corect ceea ce o să producă. Sunt foarte multe modalități ca aceste prognoze cu privire dezechilibre să fie nesemnificative, la nivelul de 2 – 3% din ceea ce ei produc. Banii sunt repartizați la acei furnizori care au consumatori, respectiv reducerea se regăsește în tariful consumatorilor finali. Această problemă va fi rezolvată. Legea sectorială nr. 10 se modifică drastic și de toate aceste aspecte se ține cont și se va permite și o marjă de eroare. Este vorba 4% la solare și 8% la eoliene”, a mai spus Șpac.

Mihai Stratan, președintele asociației „Ecoenergetica” spune că mai e de muncit la cadrul de reglementare ce vizează regenerabilele. „Nimeni din domeniul producerii energiei nu are o claritate. Regulile pieței din 2020 erau scrise greșit. Cadrul legislativ trebuie corelat și adus la un concept unic”.

Eugen Gîrlea, Președintele AO „Asociația Producătorilor de Energie Electrică Eoliană și Fotovoltaică din Republica Moldova” a declarat că asociația lor a venit cu propunerea de îmbunătățire a formulei de calcul a costului dezechilibrelor, dar au fost ignorați cu promisiunea că subiectul va fi discutat la următoarele modificări ale pieței.

„Este un coeficient de pedeapsă. Or, în atare condiții producătorul de energie nu este susținut și stimulat pentru a investi în regenerabile, ci dimpotrivă constrâns. Tărăgănarea înseamnă pierderi financiare a producătorilor de energie, în special a celor de regenerabile. Și da, statul, în cazul dat ANRE ne spune, că ei ne aud, văd și tot ce a fost adoptat de ei funcționează bine, însă cei ce nemijlocit produc această energie văd altfel de realități.”

Oficial ne merge bine

În discuția cu BANI.MD Violina Șpac a mai menționat: „Noi le-am intrat în situație producătorilor și le-am redus aceste dezechilibre. Ei au toate pârghiile să facă aceste notificări corecte, inclusiv să le corecteze în următoare zi. Noi am intervenit, deoarece din momentul lansării regulilor pieței, participanții din piață nu erau pregătiți să le aplice. Efectiv situația s-a schimbat. Ceea ce a fost în anul 2022 nu mai este și în 2023. Or, pentru a face careva modificări radicale în regulile pieței noi avem date statistice doar pentru jumătate de an din anul 2022. Nu putem să intervenim brusc. Regulile pieței au fost aprobate cu partenerii externi, cu Secretariatul Comunității Energetice – cele mai bune practici”.

Am cerut comentariul participanților din sector ca să aflăm, precum că ”istoria” se trage încă din anul 2022 și că ca urmarea a multiplelor ședințe, ANRE urma se vină către CSE cu o propunere privind modificarea formulei de calcul a dezechilibrelor și să prezinte una din cele 6 formule analizate.

”Inițial Asociația Producătorilor de Energie Electrică Eoliană și Fotovoltaică din Republica Moldova, ăn urma analizei interne a venit cu o inițiativă de a achita dezechilibrele bazându-se pe următorul principiu – cele locale cu prețul local, cele exteriori reieșind din costurile reale suportate. În urma dezbaterilor aprinse specialiștii din cadrul ANRE au venit cu o formulă, propusă ca una de compromis reieșind din propunerile parvenite din partea tuturor participanților pe piața energetică. Însă ulterior ANRE s-a răzgândit și a propus o altă formulă care dezavantajează producătorii locali. Aceștia au fost puși în fața faptului împlinit: ori acceptă nouă formulă sau rămân în vigoare prevederile regulilor pieței aprobate în 2020, care este ce mai proastă formulă pentru tot sistemul electroenergetic al țării. Tot ANRE anterior spunea că este cea mai proastă variantă.” – ne povestește Eugen Gîrlea.

Cu scopul de a găsi adevărul, noi am examinat toate deciziile CSE ce vizau subiectul dezechilibrelor și am dat de o notă de argumentare a ANRE către CSE, în baza căruia subiectul dezechilibrelor a fost discutat la ședința din data de 10 mai 2023.

Analiza mai profundă a notei de argumentare a ANRE către CSE arată că cea mai eficientă ar fi formula propusă de ANRE prin scenariul RPEE V2. Aceasta presupune colectarea sumei integrale pentru acoperirea costurilor suportate de către operatori pentru balansarea sistemului electroenergetic național fără a avea careva costuri sau venituri suplimentare (tabelul de mai jos).

Același principiu se regăsește și în scenariul CSE P6 și SREE, cu costuri financiare optime pentru producători locali.

Întrebarea este de ce ANRE a ales scenariul care presupune apariția unor cheltuieli neacoperite ceea ce contravine punctului 7 articolul 84 al Legii 107 privind energia electrică, care prevede că : „…Metodologia de calculare a plăților pentru prestarea serviciului de echilibrare, elaborată şi aprobată de Agenție, trebuie să acopere costurile operatorului sistemului de transport şi să se bazeze pe principii care să descurajeze participanții la piața energiei electrice să provoace dezechilibre în rețelele electrice, fără a permite însă operatorului sistemului de transport să scoată profit din activitatea de prestare a serviciului de echilibrare.”.

Pe de o aparte, autoritățile declară că depun eforturi considerabile pentru creșterea producției locale de curent și independența energetică, dar pe de altă parte prin formule concepute stângaci împing producătorii spre faliment.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală