Finanțele se tem că donatorii vor închide supapa ajutorului pentru Republica Moldova

Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la 37,4 % la sfârșitul anului 2024 până la 32,8 % la sfârșitul anului 2026, fapt ce se explică prin ritmul de creștere mai mare al PIB-ului prognozat comparativ cu ritmul de creștere al soldului datoriei de stat. În valori nominale soldul datoriei de stat va înregistra o majorare de la 127 057,9 mil. lei la sfârșitul anului 2024 până la 136 887,8 mil. lei la sfârșitul anului 2026, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor, datoria de stat este prognozată la un nivel sustenabil pentru economia națională. În vederea monitorizării sustenabilității datoriei şi reducerii riscului, Ministerul Finanțelor elaborează anual Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu” ce prevede strategia de finanțare a soldului (deficitului) bugetului de stat și identificarea factorilor de cost și de risc aferenți potențialelor modificări a condițiilor de piaţă şi necesităţilor de finanţare, menţinerea sub control a riscului de refinanțare prin extinderea scadenţelor VMS, reducerea riscului valutar prin creşterea ponderii datoriei interne în total datorie de stat și creşterea ponderii datoriei de stat cu dobândă fixă.

„Totuși, o provocare majoră pe termen mediu reprezintă identificarea surselor de finanțare a deficitului bugetar, necesitățile de finanțare neidentificate cifrându-se la circa 8 mld. lei. Decizia va fi luată în funcție de situația pe piața internă (în cazul finanțării interne) și disponibilitatea donatorilor externi de a oferi asistență financiară pentru suport bugetar”, susține Ministerul Finanțelor.

Se estimează că serviciul aferent datoriei de stat va crește în comparație cu ultimii ani și va ajunge de până la 1,4 % din PIB pe parcursul anilor 2024-2026. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 6 040,5 mil. lei, iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 7 519,5 mil. lei.

Pentru perioada 2024-2026, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne se prognozează a fi diminuate în comparație cu anul 2023 ca urmare a tendinței descendente a ratei anuale a inflației și în condițiile micșorării ratelor dobânzii la valorile mobiliare de stat. Cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat externe pe parcursul anilor 2024-2026 au o evoluție ascendentă fiind condiționată de majorarea ratelor Euribor 6m și ratei DST pe piața internațională, precum și majorarea soldului datoriei de stat externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #bani #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.