Finanțele se tem că donatorii vor închide supapa ajutorului pentru Republica Moldova

Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la 37,4 % la sfârșitul anului 2024 până la 32,8 % la sfârșitul anului 2026, fapt ce se explică prin ritmul de creștere mai mare al PIB-ului prognozat comparativ cu ritmul de creștere al soldului datoriei de stat. În valori nominale soldul datoriei de stat va înregistra o majorare de la 127 057,9 mil. lei la sfârșitul anului 2024 până la 136 887,8 mil. lei la sfârșitul anului 2026, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor, datoria de stat este prognozată la un nivel sustenabil pentru economia națională. În vederea monitorizării sustenabilității datoriei şi reducerii riscului, Ministerul Finanțelor elaborează anual Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu” ce prevede strategia de finanțare a soldului (deficitului) bugetului de stat și identificarea factorilor de cost și de risc aferenți potențialelor modificări a condițiilor de piaţă şi necesităţilor de finanţare, menţinerea sub control a riscului de refinanțare prin extinderea scadenţelor VMS, reducerea riscului valutar prin creşterea ponderii datoriei interne în total datorie de stat și creşterea ponderii datoriei de stat cu dobândă fixă.

„Totuși, o provocare majoră pe termen mediu reprezintă identificarea surselor de finanțare a deficitului bugetar, necesitățile de finanțare neidentificate cifrându-se la circa 8 mld. lei. Decizia va fi luată în funcție de situația pe piața internă (în cazul finanțării interne) și disponibilitatea donatorilor externi de a oferi asistență financiară pentru suport bugetar”, susține Ministerul Finanțelor.

Se estimează că serviciul aferent datoriei de stat va crește în comparație cu ultimii ani și va ajunge de până la 1,4 % din PIB pe parcursul anilor 2024-2026. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 6 040,5 mil. lei, iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 7 519,5 mil. lei.

Pentru perioada 2024-2026, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne se prognozează a fi diminuate în comparație cu anul 2023 ca urmare a tendinței descendente a ratei anuale a inflației și în condițiile micșorării ratelor dobânzii la valorile mobiliare de stat. Cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat externe pe parcursul anilor 2024-2026 au o evoluție ascendentă fiind condiționată de majorarea ratelor Euribor 6m și ratei DST pe piața internațională, precum și majorarea soldului datoriei de stat externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #bani #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.