Finanțele se tem că donatorii vor închide supapa ajutorului pentru Republica Moldova

Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la 37,4 % la sfârșitul anului 2024 până la 32,8 % la sfârșitul anului 2026, fapt ce se explică prin ritmul de creștere mai mare al PIB-ului prognozat comparativ cu ritmul de creștere al soldului datoriei de stat. În valori nominale soldul datoriei de stat va înregistra o majorare de la 127 057,9 mil. lei la sfârșitul anului 2024 până la 136 887,8 mil. lei la sfârșitul anului 2026, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor, datoria de stat este prognozată la un nivel sustenabil pentru economia națională. În vederea monitorizării sustenabilității datoriei şi reducerii riscului, Ministerul Finanțelor elaborează anual Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu” ce prevede strategia de finanțare a soldului (deficitului) bugetului de stat și identificarea factorilor de cost și de risc aferenți potențialelor modificări a condițiilor de piaţă şi necesităţilor de finanţare, menţinerea sub control a riscului de refinanțare prin extinderea scadenţelor VMS, reducerea riscului valutar prin creşterea ponderii datoriei interne în total datorie de stat și creşterea ponderii datoriei de stat cu dobândă fixă.

„Totuși, o provocare majoră pe termen mediu reprezintă identificarea surselor de finanțare a deficitului bugetar, necesitățile de finanțare neidentificate cifrându-se la circa 8 mld. lei. Decizia va fi luată în funcție de situația pe piața internă (în cazul finanțării interne) și disponibilitatea donatorilor externi de a oferi asistență financiară pentru suport bugetar”, susține Ministerul Finanțelor.

Se estimează că serviciul aferent datoriei de stat va crește în comparație cu ultimii ani și va ajunge de până la 1,4 % din PIB pe parcursul anilor 2024-2026. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 6 040,5 mil. lei, iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 7 519,5 mil. lei.

Pentru perioada 2024-2026, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne se prognozează a fi diminuate în comparație cu anul 2023 ca urmare a tendinței descendente a ratei anuale a inflației și în condițiile micșorării ratelor dobânzii la valorile mobiliare de stat. Cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat externe pe parcursul anilor 2024-2026 au o evoluție ascendentă fiind condiționată de majorarea ratelor Euribor 6m și ratei DST pe piața internațională, precum și majorarea soldului datoriei de stat externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #bani #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.