(DOC) Directorul Moldatsa s-a autopremiat cu 360 de mii de lei în perioada când întreprinderea era afectată de pandemie

Directorul Întreprinderii de Stat „Moldatsa”, Veaceslav Frunze, s-a „autopremiat” în vara anului 2020, cu o sumă bănească în mărime de cinci salarii de funcție, ceea ce ar însemna aproximativ 360 de mii de lei. Drept reacție, Moldatsa, spune că Inspecția financiară a Ministerului Finanțelor a verificat modalitatea de acordare a premiilor bănești către directorul întreprinderii și nu a depistat nici o încălcare, scrie Realitatea.md.

Totul a ieșit la iveală, după ce deputatul PAS, Radu Marian a intrat în posesia unui act prin care se demonstrează că Frunze a primit vara trecută premii de 360 de mii de lei, pe lângă salariul său lunar de 71 de mii de lei.

„Veaceslav Frunze, șeful MOLDATSA (întreprinderea de stat care gestionează traficului aerian) s-a autopremiat, în vara anului 2020, cu o sumă bănească în mărime 5 salarii de funcție, ceea ce ar însemna, după calculele noastre, aproximativ 360.000 lei. Iar asta pe lângă salariul lunar de 71.000 lei pe care l-a primit acesta în 2020 (conform declarației de avere). Asta se întâmpla în timp ce întreprinderea era grav afectată de pandemie, avioanele nu zburau, iar angajații și controlorii de trafic se îmbolnăveau unul după altul de COVID-19. Am trimis sesizări către Inspecția financiară ca să investigheze legalitatea acordării acestui premiu, dar și către Agenția Proprietăți Publice, ca să înțeleg cum a fost posibil ca un astfel de premiu să fie acordat. De asemenea, voi trimite un demers către Moldatsa și voi cere lui Frunze să întoarcă înapoi premiul”, a scris Marian.

Drept reacție, Moldatsa afirmă că, „evaluarea și premierea administratorilor întreprinderilor de stat este în competența consiliilor de administrare și a fondatorului și nu a administratorului”.

„Premierea administratorului Moldatsa a fost verificată de Inspecția financiară la demersul deputatului Radu Marian. În rezultat nu au fost depistate încălcări sau abuzuri”, susține întreprinderea.

De asemenea, Moldatsa se victimizează și afirmă că întreprinderea ar fi atrasă în „jocuri politici” ținând cont de perioada electorală.

Doc: Radu Marian

#Moldatsa #autopremiat #dovezi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.