Livrările de petrol rusesc către China au scăzut la jumătate în iunie. Țițeiul iranian le-a stricat piața

China, care împreună cu India cumpără mai mult de 80% din exporturile rusești de petrol, și-a redus la jumătate achizițiile de petrol rusesc, în iunie.

Companiile petroliere ruse s-au confruntat în mod neașteptat cu o scădere bruscă a cererii pentru petrolul rusesc tocmai de la unul dintre cumpărătorii cheie. China, care împreună cu India cumpără mai mult de 80% din exporturile rusești de petrol, și-a redus achizițiile la jumătate în iunie, arată Reuters, care face referire la datele colectate de Refinitiv Eikon de la comercianți.

În loc de petrolul rusesc, rafinăriile independente chineze l-a preferat pe cel iranian – reducerile la acestea s-au dovedit a fi mai mari

În perioada 1 – 19 iunie, au fost expediate în China din porturile rusești doar 0,26 milioane de tone de țiței Urali, în timp ce în aceeași perioadă din mai, livrările au ajuns la 0,67 milioane de tone. China a primit 300.000 de tone de la Federația Rusă din transbordări, unde petrolul este transferat de la un petrolier la altul, direct pe mare – cu 120.000 de tone mai puțin decât în primele trei săptămâni ale lunii mai.

În locul petrolului rusești, rafinăriile independente chineze l-au preferat pe cel iranian – reducerile la acestea s-au dovedit a fi mai mari, a declarat pentru Reuters un jucător din piața de petrol care lucrează în Republica Populară Chineză.

În iulie, potrivit acestuia, fabricile chineze ar putea crește din nou achizițiile din Rusia din cauza cererii ridicate.

După ce UE a încetat să mai importe petrol rusesc în decembrie 2022, Turcia, India și China au rămas principalii cumpărători de produse petroliere rusești.

În India, anul acesta, ponderea importurilor de țiței rusesc a crescut de 10 ori – de la 2% (cât erau înainte de invazia rusă a Ucrainei), achizițiile de petrol din Rusia au ajuns să însemne 20% din piața indiană de petrol.

Tensiunile cresc între Arabia Saudită și Rusia, deoarece Moscova continuă să pompeze pe piață cantități uriașe de petrol mai ieftin, subminând eforturile Riadului de a crește prețurile la energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.