Decizie controversată în SUA: Companiile au drept să refuze prestarea de servicii pentru o minoritate socială

Curtea Supremă a SUA i-a dat vineri câştig de cauză unei creatoare web din statul Colorado care a refuzat să facă website-uri pentru nunţile perechilor homosexuale.

Companiile ale căror servicii au o valoare creativă pot invoca libertatea de exprimare în refuzul lor de a furniza un serviciu contrar propriilor valori, a motivat Curtea Supremă a SUA, alcătuită din nouă judecători – şase conservatori şi trei progresişti, relatează agenţiile AFP şi EFE.

Conform Constituţiei SUA, libertatea de exprimare presupune că “oamenii sunt liberi să gândească şi să exprime ceea ce doresc, nu ceea ce le cere guvernul”, precizează judecătorul conservator Neil Gorsuch. Or, adaugă acesta, statul Colorado a încălcat acest principiu pritr-o lege din 2008 care le interzice comercianţilor să refuze clienţi din cauza orientării lor sexuale.

Respectiva lege a fost deja contestată şi de un cofetar creştin, care a refuzat că facă un tort pentru un cuplu gay, iar Curtea Supremă i-a dat de asemenea dreptate, în anul 2018, verdict dat însă atunci pe baze de natură tehnică, nu de principiu.

Recent, creatoarea web Lorie Smith s-a adresat şi ea Curţii Supreme, reclamând acea lege despre care a afirmat că-i impune să acţioneze contrar propriilor convingeri creştine, iar de data aceasta instanţa supremă a avut în vedere argumentele ţinând cont de principii generale.

Judecătorii progresişti, minoritari în Curtea Supremă, s-au opus verdictului ce a dat dreptate creatoarei web. Judecătoarea Sonia Sotomayor a criticat astfel că, pentru prima dată în istorie, Curtea Supremă a oferit unei companii un drept constituţional “de a refuza să presteze servicii membrilor unei minorităţi sociale”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #decizie #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.