Ce beneficii avea BERD de la Portul Giurgiulești, până la preluarea acestuia

Banca Europeană pentur Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat săptămâna trecută despre faptul că a preluat Portul Internațional Liber Giurgiulești. Nu a făcut publică suma tranzacției, însă reporterii anticorupție.md au intrat în posesia unui document care arată ce beneficii avea BERD până la momentul nominalizat.

Povestea de afaceri dintre Moser și Aliyev

Întreaga poveste a Portului Giurgiulești este marcată de prietenia și litigiul dintre omul de afaceri azer Rafiq Aliyev și fostul său angajat, Thomas Moser. În noiembrie 2003, Moser a fost angajat de Aliyev în Grupul Azpetrol, companie cu activitate în domeniul extragerii și comerțului de petrol și produse petroliere. Până atunci, Moser a lucrat opt ani pentru BERD, inclusiv pentru reprezentanța acesteia în Azerbaidjan.

În 2004, Grupul Azpetrol a încheiat cu Guvernul R. Moldova un acord privind procurarea Portului petrolier din Moldova, care nu era finalizat la acea dată. Numai că 20% din acțiuni urma să fie păstrate de BERD.

Astfel, la 29 decembrie același an, Guvernul R. Moldova a semnat cu trei companii moldovenești ale lui Aliyev – Bemol Retail SRL, Danube Logistics SRL și Bemol Refinery SRL – un acord de investiții despre PILG. Cele trei companii erau subsidiare ale firmei olandeze Easeur Holding B.V., iar beneficiarul final al tuturor firmelor a fost Rafiq Aliyev.

În octombrie 2005, Rafiq Aliyev și fratele său, Farhad, la acel moment, ministru al Economiei, au fost arestați în Azerbaidjan pentru acuzații de corupție, fraudă, delapidare și tentativă de lovitură de stat. La scurt timp, guvernul azer a naționalizat companiile lui Aliyev din Azerbaidjan.

Pentru a-și proteja firmele moldovenești, în 2006, Grupul Azpetrol al lui Aliyev le-a plasat într-un aranjament de administrare fiduciară de tip trust. Cele trei companii din Moldova – Danube Logistics, Bemol Trading și Bemol Refinery – erau proprietate a Easeur, care, la rândul său, aparținea companiei Eastern Capital N.V.

Acțiunile în Eastern Capital erau deținute de fondul de administrare fiduciară, offshore-ul The Eastern Trust, înființat în 2006, în Bahamas, ai cărui beneficiari finali erau Rafiq Aliyev și familia sa.

În urma acestei restructurări, Moser a devenit director al subsidiarelor moldovenești ale companiei olandeze Easeur Holding BV, potrivit mai multor documente obținute de reporterii CIJM de la OCCRP, una dintre cele mai puternice platforme de investigații media din lume.

Tranzacția din 2009: vânătoarea de credite ieftine

În martie 2007, Easeur a luat un împrumut de 25 de milioane de dolari de la Credit Suisse International și s-a obligat să îl returneze în două tranșe – în 2010 și 2011. Administratorii fiduciari din Eastern Trust au decis la finele lui 2009 să vândă compania Easeur către RMU Capital Ltd, o societate înființată de Moser.

Scopul acestei tranzacții a fost să faciliteze finanțarea Easeur și a subsidiarelor acesteia pentru rambursarea în aprilie 2010 a jumătate din împrumutul Credit Suisse și îndeplinirea obligațiilor investiționale în Moldova.

„Pentru a lucra normal, Thomas Moser mi-a spus că avea nevoie de credite mai ieftine. Dar pentru asta, creditorii voiau să afle cine este clientul. Eu eram în închisoare și băncile nu se uită aprobator la faptul dacă clientul lor este în pușcărie”, a dezvăluit Aliyev detaliile schemei.

Potrivit actualului patron al Bemol, schema consta în trecerea de fațadă a companiei pe numele lui Moser. „El spunea peste tot pe unde mergea că era stăpânul”, povestește Aliyev. În paralel, cei doi au încheiat un alt acord confidențial, conform căruia proprietarul real rămânea Aliyev.

„Am încheiat un contract, un call auction agreement [opțiune de reachiziționare – n.r.], potrivit căruia, în orice moment, în decursul a 90 de zile, cel care deținea acțiunile trebuia să le înapoieze proprietarului real”. Planul era ca acțiunile să fie recuperate de Aliyev după ce ieșea din închisoare.

În schimbul acestei înțelegeri, spune Aliyev, Thomas Moser a cerut 12% din acțiunile companiei. Astfel, Aliyev a rămas cu 88% din acțiunile Eauseur. „Cele 12% erau un comision pentru faptul că administrează companiile mele atât în Olanda, cât și în Moldova”, a explicat omul de afaceri azer.

Astfel, acțiunile societății-mamă a Easeur – Eastern Capital – au fost transferate de Eastern Trust către o nouă firmă înființată în acest scop de Moser, denumită New Ventures Capital NV. După asta, New Ventures a transferat acțiunile din Eastern Capital către RMU Capital Ltd, un vehicul financiar menit să ușureze accesarea de împrumuturi.

Tranzacția din 2011: Credit Suisse decide trecerea portului pe numele lui Moser

Numai că socotelile celor doi nu s-au potrivit cu realitatea. În 2010, Easeur s-a pomenit în incapacitate de rambursare a datoriei față de Credit Suisse. Rămasă fără lichidități, Bemol, sub conducerea lui Moser, a împrumutat 10 milioane de dolari de la Moldova-Agroindbank la o dobândă anuală de 9,5%. Situația s-a repetat și în 2011. La acel moment, suma restantă a Easeur față de Credit Suisse era de circa 28,6 milioane de dolari.

Pentru a evita falimentarea întregului grup de companii, Easeur, Credit Suisse și New Ventures au ajuns, pe 21 aprilie 2011, la o înțelegere. Credit Suisse urma să desemneze o societate care să preia obligațiile financiare ale Easeur față de societatea de creditare elvețiană. În schimb, Easeur urma să transfere acțiunile sale în Danube Logistics SRL – 80 la sută – și toate creanțele sale către compania desemnată de Credit Suisse.

La 8 iunie 2011, Moser și-a dat demisia din funcția de director al Easeur, rămânând în calitate de prim-vicedirector executiv al acestei companii până în iunie 2014.

Compania desemnată de Credit Suisse a fost Danube Logistics Holding B.V. din Olanda, înființată pe 21 septembrie 2011 de către ThoMo Invest Ltd, care, la rândul ei, a fost deschisă în Cipru, pe 6 septembrie, cu 15 zile mai devreme.

Toate acțiunile în Danube Logistics Holding BV erau deținute de Thomas Moser prin ThoMo Invest LTD și Danube Holding BV.

Pe 3–4 noiembrie 2011, Easeur, Bemol, Danube Logistics Holding BV și Danube Logistics SRL au semnat un contract de vânzare-cumpărare. În urma tranzacției, Easeur a vândut acțiunile sale din Danube Logistics SRL (80%) companiei Danube Logistics Holding BV din Olanda în schimbul preluării de către aceasta din urmă a obligațiilor financiare ale Easeur față de Credit Suisse.

După această tranzacție, BERD a păstrat cele 20% de acțiuni pe care le deținea în Danube Logistics SRL. Prin urmare, PILG era proprietate a Danube Logistics SRL (Moldova), societate deținută, la rândul ei, de Danube Logistics Holding BV (Olanda), proprietate a Danube Holding BV (Olanda), care, la rândul său, era controlată de ThoMo Invest Ltd (Cipru). Beneficiar final al întregii scheme era Thomas Moser.

Aliyev l-a acționat în judecată pe Moser pentru realizarea acestei tranzacții, încercând să obțină anularea actului de vânzare-cumpărare. Omul de afaceri azer îl acuză pe Moser că a abuzat de încrederea pe care i-a acordat-o și că și-a însușit, în mod ilegal, Danube Logistics SRL.

„El a trecut-o pe numele lui contra unei sume de 344 de dolari, după ce am investit aproximativ 52 de milioane în dezvoltarea portului. După asta, compania moldovenească a luat credit și a plătit datoria. Compania olandeză a lui Moser nu a plătit niciun cent”, spune el.

De partea cealaltă, Danube Logistics SRL califică afirmația lui Aliyev drept „falsă și manipulatoare”. „De fapt, Danube Logistics Holding BV a cumpărat partea socială de 80% a Easeur, creanțele Easeur și cele ale Bemol. În schimb, Danube Logistics Holding BV a preluat datoria Easeur și Bemol de 28,6 milioane de dolari față de Credit Suisse”, susțin cei din Danube Logistics SRL.

Mai mult, Danube Logistics SRL îl contrazice pe Aliyev și în partea ce ține de investițiile sale în PILG. „Companiile lui Aliyev – Easeur și Bemol – au finanțat societatea Danube Logistics SRL cu 37,5 milioane de dolari până în noiembrie 2011. Fără împrumutul acordat de Bemol, 12,7 milioane de dolari, care constituia subvenția din partea Moldovei […], valoarea reală a investiției societăților lui Aliyev, până în noiembrie 2011, a fost de 24,8 milioane de dolari”.

Tranzacția din 2013: BERD stinge datoria către CSI

În 2013, Danube Logistics SRL a reușit să obțină de la BERD un împrumut pe termen lung în valoare de 12 milioane de dolari. Conform unui acord intrat în posesia reporterilor CIJM, firmele controlate de Moser aveau următorul statut: Danube Logistics SRL – debitor, Danube Logistics Holding BV – sponsor, Danube Holding BV – compania-mamă, ThoMo Invest Ltd – garant.

Astfel, BERD a intrat în scenă și a preluat datoriile firmelor lui Moser către Credit Suisse. Totodată, BERD a devenit actorul care beneficia de 65% din profitul Danube Logistics Holding BV, firma lui Moser care deținea direct PILG.

Cu alte cuvinte, pe lângă cele 20% din acțiuni pe care le avea la Danube Logistics SRL din Moldova, după acest acord, BERD a beneficiat de circa 65% din profitul anual al Danube Logistics SRL începând cu anul financiar 2018 în schimbul stingerii împrumutului către Credit Suisse.

În urma acestei tranzacții, Rafiq Aliyev îl acuză insistent pe Moser că nu a investit niciun ban în această afacere. „Compania lui, Danube Logistics Holding nu a plătit nimănui nimic. Cea care a plătit a fost compania noastră moldovenească, Danube Logistics SRL după ce a luat credite de la MAIB”, a spus el.

La rândul său, Thomas Moser a declarat reporterilor CIJM, în 2017, că acțiunile sale au avut drept scop salvarea afacerii portului Giurgiulești, care în cazul nestingerii datoriei față de Credit Suisse, ar fi putut fi dat la mezat.

Pe 14 octombrie 2013, Rafiq Aliyev împreună cu fratele său, Farhad Aliyev, au fost eliberați din detenție. Astfel, Aliyev prin firma sa New Ventures a exercitat, pe 9 aprilie 2014, opțiunea de cumpărare a celor 88% din acțiunile Eastern Capital, conform tranzacției din 2009.

Doar că New Ventures a pretins, de asemenea, la partea socială în Danube Logistics SRL, însă RMU nu a fost de acord. Astfel, omul de afaceri azer a demarat o serie de procese, inclusiv în Olanda, pentru a anula tranzacția din 2011.

La 19 septembrie 2018, Curtea de Apel din Amsterdam a respins pretențiile Easeur, calificându-le drept „neîntemeiate”.

„Materialele dosarului nu oferă niciun temei pentru aserțiunea făcută de Easeur că Danube Logistics SRL a fost transferată într-un moment în care portul urma să înceapă să genereze profituri. ThoMo Invest nu a primit niciun venit de pe urma participațiunii în Danube Logistics Holding BV din 2011. Mai mult, în 2011–2015, a fost înregistrat un flux negativ de numerar”, de arată în decizie.

În paralel, începând cu 2014, Bemol a demarat în Moldova un proces împotriva fostului său manager, Thomas Moser, acuzându-l de „gestiune frauduloasă”.

În această cauză, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis pe 10 aprilie 2018, acțiunea înaintată de Bemol. Magistrații au decis încasarea în beneficiul Bemol a circa 10 milioane de dolari pentru „prejudiciile cauzate prin fraude și administrare ineficientă”.

Cu cinci zile înainte de această decizie, pe 5 aprilie 2018, Moser a deschis în Austria compania Febania GmbH. Noua firmă, la care el este singurul proprietar, a preluat pachetul majoritar de 100% din acțiunile offshore-ului cipriot ThoMo Invest pe 6 noiembrie 2018. Așadar, Febania GmbH a devenit noul proprietar majoritar al Danube Logistics SRL din Moldova și, implicit, al PILG încă din noiembrie 2018, după această tranzacție.

Astfel, Febania a devenit beneficiarul final al Danube Logistics SRL, compania care administrează astăzi PILG.

În 2020, Danube Logistics Holding BV și Danube Logistics SRL au cerut Curții Districtuale din Amsterdam să dispună societăților lui Aliyev să înceteze acțiunile lor în justiție în Republica Moldova și să nu mai întreprindă demersuri care ar putea submina tranzacțiia din 2011.

Pe 21 octombrie, judecătorii olandezi au respins cererea, invocând faptul că nu au jurisdicție asupra companiilor moldovenești. Prin urmare, această hotărâre a acordat dreptul lui Aliyev să își continue acțiunile în instanțele din Moldova.

Instanțele moldovenești au atribuit Danube Logistics Holding BV și Danube Logistic SRL calitatea de debitor în procedura de executare a actelor de dispoziție emise în cauza Bemol Retail SRL împotriva Thomas Moser și Ala Aydov cu privire la încasarea prejudiciului material.

În urma acestui fapt, în litigiu a intervenit BERD împotriva Bemol, susținând că „BERD este în prezent cel mai mare creditor al Danube Logistics SRL, precum și principalul beneficiar economic al participației Danube Logistics Holding BV la Danube Logistics SRL.

În martie, executorul judecătoresc Roman Talmaci a instalat „administrații silite” la solicitarea Bemol SRL, sub pretextul perceperii datoriilor de la unul dintre beneficiarii companiei, Thomas Moser.

La rândul său, Danube Logistics SRL a precizat că „administrația silită a fost instalată în cele mai triste tradiții ale atacurilor raider în Moldova, în noaptea de vineri seară, fără informare și fără a oferi posibilitatea să reacționeze”.

„Dl Moser i-a comunicat executorului judecătoresc informațiile despre bunurile sale din Republica Moldova, i-a explicat că nu deține părți sociale în cadrul Danube Logistics și că nu are plăți de primit de la Danube Logistics. De asemenea, el a precizat că participațiunea sa în Febania Gmbh, care deține un interes economic minoritar în cadrul Danube Logistics Holding BV, se supune legislației Austriei și jurisdicției instanțelor austriece”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.