FOTO Upcelerator by Dreamups. Cunoaște finaliștii ediției 2023 de accelerare

Acceleratorul de startup-uri tehnologice în faza de idee, Upcelerator, organizat de Dreamups, și-a definit finaliștii. 6 echipe au prezentat ideile în fața unui juriu calificat, iar cele mai bune idei au fost premiate de către partenerii programului.

Timp de 4 luni, fondatorii au construit propria afacere de la zero, au definit și au pus în practică un plan de afaceri viabil, au dezvoltat un produs minim viabil (MVP) și au interacționat cu peste 30 de mentori, atât locali, cât și internaționali (conectați din peste 10 țări din întreaga lume).

Evenimentul de absolvire și de prezentare a ideilor finale a programului Upcelerator a avut loc pe 29 iunie, în incinta Orange Digital Center.

„La Dreamups, am crezut întotdeauna că fiecare este un inovator și un fondator înnăscut, capabil să dezvolte soluții și produse care pot face din această lume un loc mai bun. Pe parcursul călătoriei noastre de aproape 8 ani, am lucrat cu până la 7000 de beneficiari direcți, am crescut 50 de startup-uri de la zero și am strâns 750.000 de EURO pentru 8 startup-uri doar până la sfârșitul anului 2022. Astăzi, adăugăm cu mândrie încă 6 startup-uri promițătoare în familia noastră”, a menționat directoarea executivă Dreamups, Aliona Rotaru.

La eveniment au fost prezenți și partenerii programului:

Cristian Cerneanu, Entrepreneurship & Startups Manager, Proiectul Tehnologiile Viitorului: „Suntem alături de Dreamups și fondatori încă de la începutul acceleratorului. La FTA suntem implicați să ajutăm ecosistemul de startup din Moldova, să oferim suportul startup-urilor pentru a avea posibilitatea de a lucra ușor, cel puțin până vor deveni scalabili”.

Stella Jemna, Moldova Country Representative, Western NIS Enterprise Fund (WNISEF): „Este primul vostru pas spre accelerare și suntem aici pentru a vă susține. Vă urez mult succes, idei puternice pe viitor, iar cel mai important – realizarea acestora”.

Echipele au fost apreciate de membrii juriului, pentru a identifica cel mai promițător startup pregătit să primească un grant de 5000 EURO pentru dezvoltarea sa ulterioară – finanțat de WNISEF, și premiul pentru cel mai bun pitch – oferit de Bloomcoding.

Membrii juriului care au evaluat echipele sunt: Aliona Rotaru (Directoare Executivă Dreamups), Denis Filatov (Investment Director, Horizon Capital), Ghenadie Cernei (Investor), Emil Chichioi (CEO & Founder Bloomcoding), Veronica Covali (Angel Investor, Co-Founder Stilio).

Startup-ul „M-eat: meet & eat” a fost premiat pentru cel mai bun pitch cu 500 EURO, de către Bloomcoding:

M-eat, Fondatori: Sergiu Cașu, Andrian Motelica, Madia Mohammadi – o platformă digitală care oferă proprietarilor de restaurante instrumentele necesare pentru a îmbunătăți experiența culinară și de a crește eficiența. Soluția include un meniu digital, apel rapid pentru chelner, solicitări de plată, feedback și un chat privat pentru clienți.

„Am oferit premiul echipei pentru abilitatea de a vinde. Căci în calitate de fondator, ceea la ce trebuie să distingi, este capacitatea de a vinde clienților și către potențialii investitori. Acest startup a reușit să ne convingă că sunt o echipă care poate executa”, a menționat Emil Chichioi.

Startup-ul „Trade of Knowledge” a câștigat grantul în valoare de 5 000 EURO, de către Western NIS Enterprise Fund:

Trade of Knowledge (TOK), Fondatoare Mădălina Ciocanu, Mamiko Nagasaka – primul sistem de schimb comunitar pentru mentorat destinat artiștilor. Este un sistem de schimb pentru abilități și cunoștințe care susține învățarea continuă și construiește o comunitate.

„Mă bucur mult să văd că o femeie primește acest premiu, pentru o idee atât de reușită. Considerăm că va fi primul pas spre a construi startup-ul. Totodată, WNISEF va fi în continuare alături de voi de fiecare dată când veți excela”, a notat Stella Jemna.

La fel, în cadrul Demo Day au fost prezentate următoarele idei de startup:

Loopsy, Fondatoare Elena Bolocan, Daniela Ghimp – o platformă online intuitivă pentru cumpărarea și vânzarea hainelor second-hand. Platforma va conecta cumpărători și vânzători într-un spațiu sigur și prietenos, facilitând tranzacții fără probleme pentru hainele deja folosite, cu ajutorul tehnologiei AI.

REDU, Fondatori: Eugen Camenscic, Alexandru Cozlovschi, Gabriel Turețchi – este o platformă digitală națională care oferă sfaturi privind energia și gestionarea facturilor și care va conecta toate facilitățile într-o singură factură. De asemenea, reprezintă începutul rețelei inteligente (SMART GRID), care permite cumpărarea de energie de la alte persoane.

„Yes/No”, Fondatori: Doina Cebanu, Ion Guzun, Neonil Roșca, Raisa Țurcan – dispozitiv simplu și prietenos pentru utilizatori va permite persoanelor cu dizabilități să comunice ușor cu asistentul de urgență. Dispozitivul va fi mic, portabil și va facilita transportul și utilizarea în caz de urgență.

Artnfuze, Fondatoare Ana-Maria Mîncu – un studio online și offline, dedicat deblocării potențialului creativ al copiilor. Prin intermediul unei experiențe de artă holistică, platforma promovează dezvoltarea abilităților artistice și motorii fine. Startup-ul încurajează starea de prezență și valorifică autoexprimarea.

Upcelerator este organizat de acceleratorul de inovație și antreprenoriat Dreamups, susținut de Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, și susținut de Comunitatea de Investitori „Mozaic”.

#Dreamups #accelerator #finalisti #grant #Startup #premii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.

#Cereale #export #Ucraina