Situație gravă pe piața muncii din Europa

Europa se confruntă cu o lipsă pregnantă de resurse umane, toți indicatorii importanți în domeniu înregistrând în 2022 recorduri istorice. În contextul unui nivel record de ocupare a forței de muncă și al ratelor scăzute ale șomajului, piața muncii din UE a rămas tensionată, cu deficit de forță de muncă ridicat și persistent.

România, în schimb, se află printre țările cu cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante și o rată a șomajului sub media UE.
Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută Raportul Ocupare și Evoluții Sociale în UE, arătând că situația locurilor de muncă se va agrava în anii următori, odată cu tranziția verde și cea digitală cuplate cu necesarul de personal calificat pentru aceste industrii care se află în continuă dezvoltare.
Conform datelor din raport, citate de cursdeguvernare.ro, în pofida invaziei Ucrainei de către Rusia, care a dus la o încetinire economică în a doua jumătate a lui 2022, piața muncii din UE a demonstrat o rezistență remarcabilă în anul 2022.

Economia UE a crescut cu 3,5% în termeni reali, rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 20 și 64 de ani a ajuns la nivelul record de 74,6% (213,7 milioane de oameni angajați), iar șomajul a coborât la minimul istoric de 6,2%.

Șomajul în rândul tinerilor a coborât două puncte procentuale, de la 16,7% în 2021 la 14,5% în 2022, însă rămâne o provocare majoră. Totodată, la un nivel istoric se află și rata locurilor de muncă vacante (LMV), singurul indicator ce reflectă deficitul de personal și care, împreună cu șomajul, arată gradul de tensionare a pieței muncii.

Fluctuația locurilor de muncă vacante în UE
Rata locurilor de muncă vacante la nivel european a crescut constant după criza financiară, de la 1,2% în 2012 la 2,2% în 2019. A urmat o coborâre temporară în timpul pandemiei de COVID-19, până la 1,7% în 2020, moment din care a intrat pe trend ascendent accelerat, ajungând la 2,3% în 2021 și urcând abrupt până la 2,9% în 2022 – cea mai mare valoare înregistrată până în prezent.
În a doua jumătate a anului 2022, creșterea s-a diminuat, rata locurilor de muncă vacante stabilizându-se la 2,9% în T4, conform raportului Comisiei.

Cele mai mari rate LMV au fost observate în Țările de Jos (4,9%), Belgia, Austria (4,8% pentru fiecare) și Cehia (4,7%), iar cele mai scăzute au fost înregistrate, în 2022, de către România, Bulgaria și Spania (fiecare cu 0,9%), singurele din UE cu procente sub 1%, de aproape trei ori sub media europeană, de 2,9%.

Creșterea locurilor de muncă vacante s-a combinat cu o scădere a șomajului la niveluri istorice, ceea ce a complicat situația firmelor, într-o ecuație în care cererea de forță de muncă a urcat, în timp ce bazinul ce poate alimenta această nevoie s-a micșorat, arată sursa citată.

Raportul arată că, pe de o parte, criza de personal poate duce la salarii mai mari și condiții de muncă mai bune, dar, pe de altă parte, pune presiune pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală, întrucât crește volumul de muncă al angajaților. De asemenea, oferă oportunități persoanelor care au ieșit din varii motive de pe piața muncii, inclusiv celor descurajați să mai caute un job, acest lucru influențând indicatorul legat de creșterea forței de muncă potențiale, unde s-a contractat atât subcategoria șomerilor de lungă durată (peste 12 luni), cât și cea a șomerilor de foarte lungă durată (inactivi de peste 24 luni).
România, șomaj și locuri de muncă vacante sub media europeană
România a continuat și în T1 din 2023 să fie unul dintre satele membre cu cele mai detensionate piețe ale muncii, conform datelor Eurostat. Țara noastră și alte trei state – Bulgaria, Polonia și Spania – se află pe ultimul loc al clasamentului european al ratei LMV, cu 0,9%.

Comparativ cu situaţia din primul trimestru din 2022, rata locurilor de muncă vacante a crescut în trei state membre și a scăzut în 16 state membre, inclusiv în România, de la 1% în T1 2022, până la 0,9% în T1 2023, rămânând stabilă în opt state membre. În topul LMV se află Germania, cu o rată de 4,1%, care vine în urma Austriei, Belgiei şi Ţărilor de Jos (fiecare cu 4,7%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Europa #criză #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.