VIDEO De la ce vârstă trebuie să înceapă educația financiară? Expert internațional: Cât mai curând

Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat astăzi un nou podcast din seria „Dă sens banilor”, dedicat importanței educației financiare și modelelor de consolidare ale acesteia în lume, precum și în Republica Moldova. De această dată, invitata Lilianei Barbăroșie este Bianca Isaincu, analistă în politici de alfabetizare financiară și finanțare durabilă la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu sediul la Paris, Franța.

În cadrul emisiunii, experta OCDE a răspuns la o serie de întrebări legate de evoluțiile în promovarea educației financiare la nivel național și internațional. Printre subiectele abordate se numără: evoluția educației financiare în ultimul deceniu, principalele trei obiective pentru viitorul educației financiare și importanța strategiilor naționale.

Totodată, Bianca Isaincu a explicat la ce vârstă ar trebui să înceapă educația financiară și după ce modele se introduce disciplina în curriculumul școlar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Educația financiară în școli este foarte importantă. Credem că trebuie să înceapă cât mai repede. Prin studiile care s-au făcut, am văzut că, de fapt, comportamentele financiare se dezvoltă la o vârstă foarte fragedă, de exemplu – chiar de la vârsta de 7 ani. Este important ca educația financiară să înceapă în școli, deoarece acolo toți elevii au acces la ea. Există familii în care părinții ar putea să nu fie educați financiar și să nu poată oferi aceste informații copiilor. Școala poate fi acel mediu în care copiii au această oportunitate”, a menționat Bianca Isaincu.

De asemenea, gazda podcastului și invitata au analizat diverse soluții, identificate la nivel național și internațional, pentru lupta cu supraîndatorarea și asumarea de riscuri financiare excesive, precum și pentru gestionarea echilibrată a bugetelor personale.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

Podcastul „Dă sens banilor” își propune să explice cu regularitate teme economice, într-un context în care crizele din ultimii ani au scos în evidență în mod repetat necesitatea fortificării educației financiare a cetățenilor Republicii Moldova.

#podcast #da sens banilor #Educație Financiară #interviu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.