Proiectul care interzice producerea hormonilor androgeni: Argumentele ministerului Sănătății se bat cap în cap

Ministerul Sănătății vrea să interzică producerea hormonilor androgeni și steroizilor în Republica Moldova. Conform documentului publicat pentru consultări publice, „proiectul în cauză prevede aplicarea restricțiilor pentru prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante pe teritoriul Republicii Moldova”.

Autorii proiectului precizează că în Moldova preparatele sunt produse legal, dar autoritățile nu fac față traficului ilegal, aceasta fiind una dintre justificările interdicției de fabricare a anabolizanților. Nonsensul inițiativei constă în faptul că importul și consumul acestor preparate nu sunt interzise, ceea ce înseamnă că în farmacii se vor vinde preparatele, doar că importate.

Contrabanda – parca este, parcă nu e!

În timp ce ministerul susține că fabricarea anabolizantelor în Moldova trebuie interzisă pentru a opri contrabandaă, datele de la vamă relevă că o astfel de problemă aproape că nu există.

Conform datelor Serviciului Vamal, pe parcursul anului 2021 a fost înregistrat doar un caz contravențional de contrabandă cu anabolizante în proporții mici, iar în 2023 – trei cazuri contravenționale, de asemenea în proporții mici.

Un singur dosar penal de amploare a fost pornit în anul 2022 de comun cu autoritățile române, și deja se află pe masa judecătorilor.

Pierderile financiare pe care le va suporta statul

În Republica Moldova își desfășoară activitatea un singur producător autorizat cu fabricația medicamentelor de uz uman cu conținut de hormoni androgeni și steroizi. Este vorba de Balkan Pharmaceuticals SRL, o companie cu capital privat românesc.

Impozitele aferente exporturilor de produse hormonale au constituit 1,6 milioane de lei în 2021, 1,12 milioane de lei în 2022 și 0,75 de milioane de lei în prima jumătate a anului 2023.

Patronatele nu susțin proiectul

Pe 13 iunie 2023, s-a convocat în ședință Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, în cadrul căreia a fost discutat proiectul ce interzice fabricarea medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni.

”Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător a votat unanim împotriva promovării acestui proiect din motiv că interzicerea fabricării pe teritoriul țării a unui produs, va duce la creșterea importului acestui produs, iar de multe ori chiar și importul prin contrabandă. S-a ajuns la concluzia că interdicția de fabricare a medicamentului nu va avea ca efect diminuarea consumului, ci va încuraja mai degrabă producerea clandestină a acestuia. Mai mult ca atît, acest proiect contravine articolului 126, alin.(2) din Constituție și Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”.

Contactați de redacția Realitatea, pentru a oferi o reacție cu privire la acuzații, reprezentanții Ministerului Sănătății ne-au expediat linkul la proiectul de lege, fără a oferi comentarii adiționale.

Impactul pentru pacienți

Anabolizanții și hormonii androgeni sunt utilizați pentru pacienți cu boli specifice, iar dacă produsele autohtone vor lipsi de pe piață, pacienții vor trebui să opteze pentru preparate de import, prețul lor fiind, respectiv, mai mare.

Medicamentele respective se administrează de către bărbați cu hipogonadism – afecțiune din cauza căreia nu se produce suficient testosteron. Preparatele le sunt prescrise și femeilor cu sindromul ovarului polichistic.

Hormonii androgeni și steroizii anabolizanți se mai folosesc pentru a trata efectele andropauzei, cunoscută și ca menopauză masculină. La 45-50 de ani, aceasta se manifestă prin scăderea nivelului testosteronului, tahicardie, salturi ale tensiunii arteriale, apatie, irascibilitate și alte simptome conexe.

#anabolizante #productie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.