Marea Britanie bate cu pumnul în masă şi sancţionează companii acuzate că furnizează armament Rusiei

Guvernul Marii Britanii a anunţat, marţi, sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Turcia, Emiratele Arabe Unite, Slovacia, Elveţia, Iran şi Belarus, acuzate că oferă armament Rusiei pentru războiul din Ucraina.

Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, a anunţat sancţiuni împotriva a 22 de persoane şi companii din Turcia, Dubai (Emiratele Arabe Unite), Slovacia şi Elveţia „care susţin războiul ilegal din Ucraina”. În plus, au fost sancţionate trei companii ruse care importă piese electronice pentru echipamente militare.

„Acţiunile de astăzi vor afecta sistemele militare ale Rusiei prin oprirea accesului lui Vladimir Putin la echipamente din străinătate”, anunţă Ministerul de Externe de la Londra, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi citat de agenţia MEDIAFAX.

„De asemenea, aplicăm măsuri suplimentare pentru a contracara asistenţa Iranului şi Belarusului pentru armata rusă. Marea Britanie a impus anterior sancţiuni împotriva Belarusului din cauza continuării înlesnirii în mod activ a invaziei militare ruse în Ucraina; a fost denunţat rolul destabilizator al Iranului asupra securităţii mondiale, inclusiv prin sancţiuni împotriva furnizării de drone iraniene folosite de Rusia împotriva civililor ucraineni”, subliniază Ministerul britanic de Externe. Noile sancţiuni vizează industria iraniană de drone militare şi entităţi belaruse din industria militară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Londra #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.