Eforturile Rusiei de a controla comerţul mondila cu cereale stârneşte teama că securitatea alimentară este în pericol

11 Aug. 2023, 14:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Aug. 2023, 14:19 // Actual //  bani.md

Prăbuşirea acordului Mării Ne­gre, care a permis exportarea cerea­lelor ucrainene pe mare, şi loviturile ruseşti asupra infrastructurii portua­re ucrainene au reînnoit ameninţarea la adresa securităţii alimentare a lumii, scrie Financial Times.

Pericolul este întreruperea apro­vizionării în timp ce Moscova în­cear­că să câştige cu forţa o cotă mai mare din exporturile mondiale de cereale. În ultima lună, forţele armate ruse au efectuat lovituri cu rachete împotriva terminalelor de cereale ucrainene şi au ameninţat că vor viza toate navele care traversează Marea Neagră către porturile din Ucraina, în timp ce Kie­vul a lansat lovituri cu drone împotri­va unei nave ruseşti şi a unui petrolier.

Această escaladare „măreşte ris­cul şi declanşează incertitudini“, a spus Arif Husain, economist-şef la Programul Alimentar Mondial al ONU. „Un singur pas greşit al orică­rei părţi va avea consecinţe dezas­tru­oase pur şi simplu pentru că nu există un substitut imediat pentru toate ce­re­alele exportate de Rusia şi Ucraina pe Marea Neagră“, a spus el.

Blocarea capacităţii Ucrainei de a exporta grâu, orz, porumb şi alte ce­reale oferă Moscovei o oportuni­tate de a ocupa o cotă mai mare din piaţa mondială a cerealelor, au spus analiştii.

Războiul a împins în sus preţuri­le, aparent pe termen lung, permi­ţând Kremlinului să compenseze pentru o parte din veniturile pierdute din cauza sancţiunilor economice occidentale. Deja cel mai mare exportator de grâu din lume, Rusia a obţinut o recoltă record de cereale în 2022-2023, producând o cantitate cu 23% mai mare decât media din ultimii cinci ani.

Aşteptările sunt ca producţia să fie ceva mai mică anul viitor, dar va fi totuşi o recoltă excelentă. Acest lucru ar putea oferi Moscovei 60 de milioane de tone pentru export anul acesta şi următorul – mult mai mult decât de obicei, potrivit cifrelor S&P Global Commodity Insights.

„Moscova vede o oportunitate în care, dacă scoateţi cota ucraineană de pe piaţă, Rusia va avea mult mai mult control“, a declarat Anthony Rizzo, analist la CRU. O cantitate semnificativă din recolta record este depozitată şi trebuie exportată pen­tru a „face loc“ următoarei recolte, a adăugat el.

„Văd aici o strategie pentru ei nu numai să slăbească poziţia financiară a Ucrainei prin mai puţine exporturi de cereale, ci şi să o întărească pe a lor“. Preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia va furniza cereale gratuite unor naţiuni africane, o regiune care a contat pe Ucraina pentru aprovizionare ieftină, la câteva zile după ce acordul Mării Negre a căzut. Schimbarea vine într-un moment în care sistemul alimentar global se confruntă cu tulbulenţe, de la interzicerea exporturilor de orez alb din India  până la preţurile record ale uleiului de măsline. În timp ce cei mai mari importatori de cereale ucrainene pe mare includ China şi Spania, naţiunile cel mai grav afectate sunt probabil ţările în curs de dezvoltare din Africa şi Orientul Mijlociu.

Iniţiativa pentru cereale din Marea Neagră a permis exportul pe mare a aproximativ 33 de milioane de tone metrice de cereale din Ucraina în ultimul an, echivalentul a 8% din totalul exporturilor globale de porumb şi grâu din sezonul 2021-22. Aproape 60% au mers în ţările în curs de dezvoltare şi în China. De asemenea, Ucraina a exportat încă 35 de milioane de tone de produse agricole prin rute alternative mai scumpe folosind transport rutier, feroviar şi fluvial începând cu luna iunie a anului trecut, arată datele S&P, în creştere faţă de nivelurile minime de dinainte de război.

Paul Hughes, economist-şef agricol la S&P Global, spune că războiul va avea un impact mai mare asupra nivelurilor de producţie ucrainene decât colapsul acordului cu Marea Neagră, limitând cantităţile disponibile pentru export aproape de volumele care au părăsit ţara pe rute alternative anul trecut. „Factorul limitativ va fi producţia într-o Ucraină aflată sub asediu“, a spus el. Cu toate acestea, şi acele rute alternative de transport par din ce în ce mai ameninţate. De aceea, preţurile cerealelor vor rămâne ridicate şi „vor creşte de fiecare dată când veţi vedea o altă navă doborâtă sau un alt atac asupra porturilor. Regiunea este prea vitală pentru piaţa cerealelor pentru ca ea să fie ignorată“, a spus Haque.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Sept. 2026, 18:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Sept. 2026, 18:00 // Actual //  Grîu Tatiana

O nouă instituție publică ar urma să gestioneze proiectele strategice de infrastructură ale Republicii Moldova, iar funcționarea acesteia este estimată la 46,5 milioane de lei anual, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului.

Instituția va purta denumirea de Oficiul pentru Implementarea Proiectelor Strategice de Infrastructură Națională și va concentra într-o singură structură activități care sunt în prezent realizate de mai multe entități. Proiectul de hotărâre a Guvernului prevede absorbția de către noua structură a Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă, a Unității de coordonare, implementare și monitorizare a proiectelor în domeniul sănătății și a Unității de implementare a Proiectului de construcție a penitenciarului din Chișinău.

Noua structură va avea 26 de angajați – un director, un director adjunct, cinci șefi de servicii și 19 specialiști. Aceștia vor activa în cinci servicii responsabile de achiziții și managementul contractelor, proiectare și supervizare tehnică, implementarea și monitorizarea proiectelor, finanțe și contabilitate, precum și domeniul juridic, resurse umane și managementul documentelor.

Cea mai mare parte a cheltuielilor estimate pentru funcționarea Oficiului este destinată salariilor. 38,5 milioane de lei anual sunt prevăzute pentru fondul de salarizare. Alte 5 milioane de lei ar urma să fie cheltuite pentru sediu, tehnologia informației și transport, iar 3 milioane de lei pentru asistență tehnică externă, prin subcontractarea unor echipe internaționale specializate.

Documentul prevede și posibilitatea acordării unui salariu suplimentar de până la 150% din salariul de funcție pentru personalul care realizează activități de implementare a proiectelor strategice de infrastructură națională din cadrul Oficiului.

Potrivit notei informative, reorganizarea este propusă în contextul creșterii numărului și complexității proiectelor strategice aflate în pregătire și implementare. Autorii proiectului susțin că actuala configurație instituțională nu dispune de suficientă capacitate pentru gestionarea portofoliului existent și că proiectele sunt administrate de entități diferite.

Oficiul va prelua funcțiile, atribuțiile și drepturile celor trei entități în ceea ce privește implementarea, coordonarea, monitorizarea și raportarea proiectelor. Vor fi preluate inclusiv drepturile și obligațiile din acordurile de împrumut și grant, contractele aflate în executare, patrimoniul, mijloacele financiare, evidența contabilă, arhiva și documentația proiectelor.

În același timp, administrarea resurselor liniilor de credit investiționale și atribuțiile de recreditare vor fi transferate către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Proiectul mai prevede că cele trei entități reorganizate își vor continua activitatea până la înregistrarea reorganizării. În această perioadă nu va fi întreruptă implementarea proiectelor aflate în derulare, precum și plățile și debursările aferente acestora.

Fondatorul noii instituții va fi Cancelaria de Stat, care va exercita această funcție în numele statului. Directorul Oficiului va fi numit pentru un mandat de patru ani prin ordinul secretarului general al Guvernului.