Ce-i mai sperie pe industriaşii germani: slăbiciunea economică a Chinei şi penuria globală de cipuri

14 Aug. 2023, 04:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Aug. 2023, 04:57 // Actual //  bani.md

Siemens a avertizat că în­ghe­ţul cererii din China pentru pro­du­sele şi serviciile sale se va prelungi în anul viitor. Grupul german este unul dintre cele mai mari conglo­merate industriale din lume, cu operaţiuni de producţie nu doar în Germania, ci în multe dintre statele europene.

Iar China este ţara cu cea mai mare producţie industrială şi totoda­tă al doilea importator ca mărime la nivel mondial. Însă economia chine­ză trece printr-o perioadă de înceti­nire pronunţată, cu efecte negative asupra consumului. De aceea, prog­noza făcută de Siemens este motiv de îngrijorare pentru toată lumea.

Separat, un executiv al con­struc­torului german de autovehicule Audi a estimat că penuria de cipuri cu care se confruntă industria auto din Ger­mania va persista ani de zile. Audi este subsidiară a VW, companie care-şi dispută primul loc la pro­duc­ţia mondială de maşini cu Toyota.

Grupul părinte are, la fel ca Siemens, fabrici în multe alte state ale lumii, inclusiv din Europa. Unga­ria a ajuns mulţumită Audi unul din centrele industriei auto europene, devenind astfel dependentă de indus­tria auto germană. Penuria de cipuri a apărut în 2018-2019 şi s-a agravat în timpul pandemiei, răspândindu-se în diferite industrii. La punctul de vârf, în anumite părţi ale Europei produc­ţia de maşini a fost oprită.

În acest context, Uniunea Euro­pea­nă şi statele membre caută să-şi reducă dependenţa de cipurile im­por­tate din China şi SUA, căutând modalităţi de a-şi dezvolta propria producţie. Germania a găsit o soluţie în compania taiwaneză TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, pe care a atras-o cu subvenţii de miliarde de euro.
La fel a făcut şi cu Intel, care îşi va construi o fabrică şi în Polonia. Dar până când producţia de cipuri din Europa va deveni suficientă, com­paniile europene care folosesc a­ceste componente de înaltă tehnolo­gie vor depinde de livrările întârziate din alte părţi. Iar această situaţia va persista câţiva ani, spune Renate Vachenauer, directoarea de achiziţii de la Audi, citată de Reuters.
Din partea Siemens, CEO-ul Roland Busch aduce în discuţie problema chineză. „Pe termen scurt, vedem slăbiciune pe piaţa din China, şi aceasta ar putea dura câteva trimestre de-acum încolo“, spune el.

Compania a raportat că la divizia de industrie digitală comenzile s-au prăbuşit cu 35% în trimestrul doi, în ritm anualizat, în special din cauza colapsului cu 61% a comenzilor din partea clienţilor din China, notează Financial Times. Legat de această ţară, Siemens mai are o problemă: presiunile venite de la Berlin pentru tăierea relaţiilor riscante cu China. Busch a asigurat că va apăra cota pe care colosul său o are pe piaţa chineză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Aug. 2026, 17:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Aug. 2026, 17:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 130% de la începutul anului, iar nivelul redus al rezervelor și riscurile privind aprovizionarea sporesc îngrijorările înaintea sezonului rece.

Cotațiile futures pentru gazele naturale la hub-ul olandez TTF, principalul reper pentru piața europeană, au trecut joi de 65 de euro pentru un megawatt-oră, atingând cel mai ridicat nivel din martie. Creșterea are loc în plină perioadă de caniculă în Europa, care contribuie la majorarea consumului de energie electrică, notează Euronews.

Temperaturile record determină o cerere mai mare de electricitate, în timp ce seceta și căldura reduc producția hidro și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze sunt folosite mai intens pentru a acoperi deficitul de producție, ceea ce crește consumul de gaz exact în perioada în care Europa ar trebui să-și refacă rezervele pentru iarnă.

Prețurile actuale sunt încă mult sub recordul de aproximativ 350 de euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022, declanșată după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, Europa intră în sezonul rece cu depozite mai puțin pline și cu o marjă redusă pentru eventuale noi șocuri de aprovizionare.

La începutul lunii august, depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 57%. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, nivelul de 57,1% înregistrat la 1 august a fost cel mai scăzut pentru această perioadă a anului din seria istorică disponibilă.

Situația este complicată și de mai multe probleme de aprovizionare. Strâmtoarea Hormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit unele lucrări de mentenanță la zăcămintele de gaze, iar seceta a afectat producția hidro și nucleară. În același timp, cererea de gaze pentru producerea energiei electrice a crescut pe fondul valului de căldură.

Totuși, Europa este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021–2022: consumul de gaze a scăzut cu 15–20%, iar producția din surse regenerabile și oferta de gaze lichefiate au crescut. Totuși, o iarnă rece poate majora rapid cererea, iar rezervele reduse lasă piața vulnerabilă la noi creșteri de preț. Scumpirea gazelor poate alimenta și inflația din zona euro. Efectul asupra facturilor consumatorilor apare cu întârziere, pe măsură ce furnizorii își reînnoiesc contractele de achiziție.

Potrivit estimărilor Oxford Economics citate în analiză, inflația generală din zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3,5% în a doua jumătate a anului 2026, dacă prețurile angro la gaze se mențin la nivelurile actuale, față de puțin peste 3% în scenariul de bază.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!