Prăpastie bugetară - economia tenebră, contrabanda și sărăcirea populației au adâncit-o

Veniturile Bugetului Public Național în prima jumătate a anului au crescut modest și dau semne clare de îngrijorare. Cel mai bine se vede acest fenomen la analiza încasărilor din TVA, care reflectă perfect starea și tendințele din economie.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că veniturile din TVA scad al doilea trimestru consecutiv. În trimestrul doi al anului 2023 au fost de doar 6,5 miliarde lei, cea ce reprezintă minimul pentru ultimii doi ani. „Aici ne referim de încasările nominale, fără a ține cont de inflație și deprecierea banilor. Tradițional în trimestrul I a anului noi înregistrăm scăderi de încasări din TVA, dar nu și-n trimestrul II, fapt care s-a întâmplat în acest an”.

Prim explicație este că s-a redus consumul real al populației, însă pe seama reducerii consumului populației putem explica o scădere de 10-15% a încasărilor bugetare, dar restul de 45-50% din reducere….

A doua explicație, în opinia economistului, este creșterea economiei tenebre și a contrabandei. Sărăcirea populației din ultimii 2 ani, slăbirea instituțiilor statului, războiul din Ucraina, cochetarea cu cei din Transnistria, sunt ingredientele perfecte pentru creșterea contrabandei și fraudarea veniturilor bugetului public.

„O a treia explicație este revenirea la practicile vechi de fraudare a bugetului de stat, prin restituiri fictive de TVA. Mai simplu spus o schemă ilegală de sustragere a banilor din bugetul de stat, prin acte false de restituire a TVA. Această practică a existat ani de zile, apoi s-a reușit reducerea acestui fenomen, iar acum cel mai probabil a luat din nou amploare. Altfel este greu să explici, cum pe fundalul reducerii exporturilor, cresc restituirile de TVA din buget”, susține Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #economie #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a crescut modest în perioada ianuarie–septembrie 2025, însă datele oficiale arată că avansul este însoțit de dezechilibre tot mai vizibile. Produsul intern brut a urcat cu doar 2%, în condițiile în care creșterea a fost susținută în principal de investiții și consum, în timp ce comerțul extern a tras economia în jos. Exportul net a avut o contribuție negativă de 6,8 puncte procentuale, pe fondul scăderii exporturilor de bunuri cu 7,7% și al majorării importurilor cu 12,2%.

Dezechilibrul comercial s-a adâncit puternic. Importurile au fost de aproximativ trei ori mai mari decât exporturile, iar gradul de acoperire a coborât la doar 33,5%. Deficitul comercial a ajuns la circa 5,22 miliarde de dolari, în creștere cu 30,7% față de perioada similară a anului precedent, semnalând o dependență externă în accentuare.

Presiunile se văd și în contul curent al balanței de plăți. Deficitul s-a majorat cu 41%, până la 2,9 miliarde de dolari, echivalentul a 19,5% din PIB. Evoluția este explicată de reducerea remiterilor cu 3,1%, de cererea internă ridicată și de importurile energetice mai mari. Necesitatea de finanțare externă a economiei a urcat la 19,3% din PIB, un nivel considerat ridicat pentru o economie de dimensiunea Moldovei.

În agricultură, tabloul este neuniform. Producția totală a crescut cu 10,2%, însă sectorul zootehnic a intrat în declin accentuat. Producția animalieră s-a redus cu 10,9%, iar efectivele de porcine au scăzut cu 23,5%, în principal din cauza focarelor de pestă porcină africană. Și numărul bovinelor s-a diminuat cu 3,3%, ceea ce arată că avansul agriculturii este susținut aproape exclusiv de sectorul vegetal.

Inflația anuală a coborât la 6,9% în septembrie 2025, dar rămâne peste intervalul țintit de Banca Națională. Tarifele la energie continuă să exercite presiuni puternice: energia electrică s-a scumpit cu 18,5%, iar încălzirea centralizată cu 35,3%.

Pe piața financiară se observă o expansiune rapidă a creditării. Volumul creditelor noi a crescut cu 27,6%, iar portofoliul total de împrumuturi cu 33,7%. Creditele acordate populației au urcat chiar mai rapid, cu 41,5%. În același timp, creditele neperformante au crescut cu 32,1%, până la 4,3 miliarde de lei. Deși rata NPL rămâne relativ redusă, la 4,7%, dinamica ascendentă începe să ridice semne de prudență.

Execuția bugetară arată venituri în creștere la 92,9 miliarde de lei, cu 14,6% mai mult decât anul trecut, însă cheltuielile au ajuns la 98,4 miliarde de lei. Deficitul bugetar se menține la aproximativ 5,7 miliarde de lei, ceea ce confirmă că statul continuă să cheltuiască peste nivelul încasărilor.

Datoria de stat a urcat la 127,3 miliarde de lei, în creștere anuală de 15,8%, impulsionată în special de majorarea datoriei externe cu 22,4%. Autoritățile consideră nivelul sustenabil, însă ritmul de acumulare este în creștere.

În ansamblu, economia Moldovei continuă să avanseze, dar pe un fundament fragil. Investițiile și consumul mențin creșterea pe linia de plutire, însă slăbiciunile din comerțul extern, adâncirea deficitului de cont curent, problemele din zootehnie și creșterea datoriei publice conturează riscuri tot mai vizibile pentru perioada următoare.