Evgheni Prigojin a creat un veritabil imperiu cu ajutorul mercenarilor săi Wagner, operațiunile lor extinzându-se din Donbas în Siria și apoi numeroase țări africane. Însă viitorul organizației paramilitare rămâne unul incert după moartea fondatorului său, relatează Reuters.

Deși în cercurile de informații occidentale gruparea Wagner era considerată de ani de zile ca fiind „armata privată” a președintelui rus Vladimir Putin, Kremlinul a negat constant orice legătură cu organizația paramilitară înainte de declanșarea războiului din Ucraina.

Prigojin însuși a admis abia la sfârșitul lunii septembrie a anului trecut că a fondat gruparea Wagner în 2014, după anexarea ilegală a Crimeii și începerea conflictului separatist din estul Ucrainei, în regiunea istorică a Donbasului.

„La acel moment, 1 mai 2014, a luat naştere un grup de patrioţi care şi-a luat numele Grupul tactic al batalionului Wagner”, a afirmat pe 26 septembrie 2022 cel supranumit „bucătarul lui Putin”. Porecla i-a fost adusă de Concordia, firma sa de catering care deservea Kremlinul, și pe care Prigojin a folosit-o în timpul războiului din Ucraina să transmită majoritatea comunicatelor sale prin serviciul ei de presă.

Se crede că atât Prigojin, cât și Dmitri Utkin, fostul ofițer al forțelor speciale ruse care a organizat crearea grupării Wagner cu banii puși la dispoziție de omul de afaceri, au murit în avionul care s-a prăbușit miercuri seara deasupra regiunii Tver a Rusiei.

Rebeliunea militară pornită de Prigojin în noaptea dintre 23 și 24 iunie a pus sub semnul întrebării soarta amplei rețele create de-a lungul anilor de „wagneriți”, aceasta ajungând să aibă atât interese militare, cât și comerciale, în Europa, Orientul Mijlociu și Africa.

Uite ce este cunoscut despre activitățile activității Wagner și unde mai are aceasta interese după începerea „operațiunii militare speciale”:

Ucraina

Prigojin și-a trimis mercenarii să lupte în Ucraina după ce invazia începută pe 24 februarie 2022 a ajuns să întâmpine rapid probleme. În lunile de vară ea a recurs la recrutarea a mii de deținuți din penitenciarele și coloniile penale din Rusia pentru a lupta în Ucraina.

În luna decembrie, când wagneriții erau deja de 5 luni de zile „vioara principală” a ofensivei rusești ce urmărea cucerirea orașului Bahmut din estul Ucrainei, Statele Unite estimau că gruparea paramilitară recrutase 40.000 de prizonieri să lupte în războiul lui Putin, cel mai mare din Europa de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

Înregistrări video apărute pe rețelele de socializare rusești au arătat că Prigojin a participat personal la eforturile de recrutare în penitenciare. Însă în data de 9 februarie a acestui an Prigojin a anunțat „încetarea completă” a recrutărilor de condamnați.
Deși șeful mercenarilor Wagner nu a făcut referire la acest lucru, campania de recrutarea nu era privită cu ochi buni în Rusia în condițiile în care ea a dus la grațierea unor criminali, violatori și alți infractori violenți după ce aceștia și-au completat stagiul de luptă în Ucraina.
În luna iunie, în contextul unor critici tot mai virulente lansate de Prigojin la adresa comandamentului militar de la Moscova, ministrul apărării Serghei Șoigu a semnat un decret care obligă toate „detașamentele de voluntari” să semneze contracte profesioniste cu armata rusă.

De altfel, acesta a fost și pretextul invocat de Prigojin pentru lansarea rebeliunii sale, el afirmând că mercenarii Wagner nu voiau să intre sub tutela conducerii militare. După eșecul răsmeriței wagneriții au avut de ales între a pleca în exil în Belarus, întoarce acasă sau lupta în continuare în zona „operațiunii speciale”, fiind împrăștiați între diferitele unități ale armatei ruse.

Cu alte cuvinte, în Ucraina gruparea Wagner nu mai există ca o forță de luptă de sine stătătoare și Kremlinul a lichidat rapid și interesele sale financiare de aici.