Spînu transformă Moldova în șantier, dar pe hârtie și fără bani: Terminal nou la aeroport, drumuri și cale ferată

Într-o conferință de presă, ministrul Infrastructurii, Andrei Spânu a prezentat Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+, însă deocamdată fără acoperire financiară.

Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+ cuprinde următoarele puncte cheie:

Drumuri Europene de Calitate: Aproximativ 6000 de kilometri de drumuri expres, naționale și regionale vor fi modernizate pentru a oferi o calitate bună sau foarte bună. Scopul este de a îmbunătăți rețeaua de transport rutier din țară și de a facilita mobilitatea cetățenilor.
Transport Feroviar și Naval European: Planul vizează creșterea vitezei trenurilor pe teritoriul Moldovei și dezvoltarea Portului de Stat de la Giurgiulești pentru a facilita transportul pe calea navigabilă.
Transport Rutier Modern: Obiectivul major este să asigure confort, siguranță și punctualitate în călătoriile cetățenilor, fie că este vorba de transport intern sau internațional.
Apă pentru Toți: Se dorește ca toate localitățile din țară să fie conectate la rețelele publice de distribuție a apei, asigurând astfel accesul la apă potabilă pentru toți locuitorii.
Satul European: Se propune amenajarea și îngrijirea localităților pentru a le oferi un aspect european, promovând dezvoltarea comunităților rurale.

În plus, Planul Reconstrucției Infrastructurii Moldovei 5+ include și proiecte mari de importanță națională, precum:

Construcția autostrăzii care va lega Ungheni-Chișinău-Odesa.
Modernizarea aeroportului prin construirea unui nou terminal.
Reconstrucția Portului de Stat de la Giurgiulești.
Dezvoltarea unei căi ferate de înaltă viteză, cu ecartament european, care va conecta Bucureștiul de Chișinău și Chișinăul de Odessa.
Construcția de poduri noi peste râurile Prut și Nistru.

Întrebat ce buget este planificat și de unde vor fi luați banii, ministrul Spînu a precizat că este vorba de miliarde de euro, bani care nu sunt prevăzuți în buget și care pot fi obținuți doar în urma aderării Republicii Moldova la UE.

De exemplu, doar construcția unui terminal nou la Aeroportul Chișinăul ar costa 200 de milioane de euro, creșterea capacității Portului Giurgiulești – 40 de milioane de euro, reabilitarea celor 6000 de km de drum – 7 miliarde de euro, autostrada Ungheni-Odesa – 2,8 miliarde de euro, trecerea la ecartament europeana segmentului de cale ferată – 1 miliard de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#santier #Spînu #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat