Ce a discutat FMI cu premierul Recean

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, s-a întâlnit cu delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Clara Mira, pentru a discuta aspecte esențiale legate de consultările din 2023, programul de creditare și mecanismele de finanțare destinate asigurării sustenabilității economice a țării.

În cadrul întrevederii, Prim-ministrul Recean a subliniat progresul înregistrat în reformele din sectorul justiției și lupta împotriva corupției, precum și eforturile susținute în dezvoltarea economică a Republicii Moldova. El a evidențiat măsurile de sprijin pentru antreprenoriat și promovarea agendei europene a țării, subliniind importanța reformelor pentru viitorul țării.

„Printre prioritățile de top ale guvernului se numără reforma justiției și lupta împotriva corupției. Trebuie să ne asigurăm singuri instrumentele necesare pentru a curăța sistemul. În același timp, punem accentul pe dezvoltarea economică și este necesar să le oferim antreprenorilor durabilitate și predictibilitate. De asemenea, stimulăm investițiile în eficiența energetică, ceea ce va avea un impact pozitiv pe termen lung asupra mediului de afaceri și comunităților din întreaga țară. În acest sens, contăm pe sprijinul partenerilor externi, inclusiv al FMI, pentru a crea politici de susținere”, a declarat premierul Dorin Recean.

Discuțiile au acoperit, de asemenea, importanța cooperării cu FMI pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova prin consolidarea instituțională, armonizarea legislației la standardele europene și minimizarea vulnerabilităților legate de schimbările climatice.

Misiunea FMI se află în Moldova în perioada 25 septembrie – 6 octombrie și va purta discuții cu autoritățile moldovenești în contextul consultărilor anuale prevăzute de articolul 4 din Acordul de situație al FMI pentru anul 2023. De asemenea, se vor discuta detaliile celei de-a patra revizuiri a programului ECF/EFF al Moldovei, finanțat de FMI prin intermediul Facilității de credit extinsă (ECF) și a Facilității de credit extinsă (EFF), precum și solicitarea de sprijin prin intermediul noii Facilități de finanțare a rezilienței și sustenabilității pe termen lung (RSF).

În cadrul misiunii, se vor analiza evoluțiile economice recente și progresele înregistrate în implementarea programului, iar autoritățile moldovenești vor discuta cu FMI despre prioritățile de politică pentru a aborda vulnerabilitățile legate de schimbările climatice.

Programul actual de 40 de luni a fost aprobat de FMI în decembrie 2021, iar în mai 2022, valoarea totală a împrumuturilor acordate în cadrul programului a fost majorată la aproximativ 785 de milioane de dolari. Din această sumă, aproximativ 366 de milioane de dolari au fost deja plătiți. Consultările periodice cu FMI reprezintă o oportunitate importantă pentru autoritățile moldovenești de a discuta și actualiza programele și politicile economice pentru a asigura dezvoltarea și stabilitatea economică a țării.

Potrivit articolului 4 din Statutul FMI, toate țările membre au consultări bilaterale anuale cu organizația financiară internațională pentru a discuta progresele și politicile economice. Aceste consultări reprezintă un pas important pentru menținerea dialogului și cooperării între Republica Moldova și FMI în vederea consolidării stabilității și dezvoltării economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #program #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.