Statistică oficială: 35 de mii dintre menajerele și îngrijitoarele străine din Italia provin din Republica Moldova

Moldova în top

Analizarea țărilor de origine a lucrătorilor casnici evidențiază faptul că în 2022, 46% dintre lucrătorii casnici ”străini” provin din trei națiuni; o cincime provine din România (131.000), a doua cea mai reprezentată țară este Ucraina, cu 91.000 de muncitori, urmată de Filipine cu 65.000.

Urmează celelalte țări de origine; 6% din totalul lucrătorilor casnici din Italia provin din Peru (37.333), în timp ce 5,6% din Moldova (35.113). Țări precum Bulgaria, Senegal, Rusia sau Nigeria sunt sub 7.000 de unități.

De unde vin îngrijitorii și menajerele?

Tipul de muncă casnică pare a fi corelat cu originea, adică tipul de muncă casnică se modifică și în funcție de naționalitate. Îngrijitorii sunt mai frecvenți în rândul cetățenilor din Georgia (82,4%), Bulgaria (73,8%), Ucraina (65,7%) și România (63,0%), chiar dacă există o prevalență clară a lucrătorilor casnici în rândul lucrătorilor din Pakistan (89,4%), Filipine (83,7%) și Bangladesh (83,8%). Comparativ cu 2021, se înregistrează o contracție la aproape toate naționalitățile, singura care a raportat creștere (+4,6%) este Georgia. Scăderi semnificative au fost înregistrate și în ceea ce privește România cu mai puțini 14.000 de lucrători (-9,9%), Maroc (-14,6%) și cetățeni asiatici precum cei din Bangladesh (-34,0%) și Pakistan (-27,8%).

Toate aceste naționalități sunt prezente în Italia în număr diferit, e destul să ne gândim că numărul cetățenilor români depășește un milion, în timp ce ucrainenii sunt 225.000, iar comunitatea filipineză e alcătuită din doar 159.000 de persoane. Pentru a înțelege tendința pentru munca casnică în funcție de naționalitate, luăm în considerare populația în vârstă de muncă (15-64 ani) împărțită pe cetățenie.

Comparând lucrătorii casnici în funcție de originea lor, este clar că, pentru unele naționalități, munca casnică este unul dintre sectoarele cu cea mai mare angajare. Peste jumătate dintre filipinezi și ucraineni par să găsească un loc de muncă în munca casnică, în timp ce pentru moldoveni procentul scade la 38%, iar pentru cetățenii din România, doar 15% par să fie angajați în sectorul casnic.

Dacă ar fi să facem o comparație cu cetățenii italieni, procentul nu ar ajunge la 1%. Date care confirmă faptul că pentru mulți străini, munca casnică este un prim canal de intrare pe piața muncii din Italia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Economia Republicii Moldova intră în ultimele trei luni ale anului 2026 sub semnul stagnării și al unor noi presiuni asupra prețurilor. Managerii întreprinderilor anticipează scumpiri moderate ale produselor și serviciilor, în timp ce veniturile din vânzări și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabile. Mai mult, peste jumătate dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în desfășurarea activității, principala problemă fiind lipsa cererii pe piață, arată datele Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, pentru trimestrul IV 2026, soldul conjunctural cu privire la evoluția prețurilor este de +8%, în timp ce indicatorul referitor la veniturile din vânzări se situează la zero. Așteptările cu privire la activitatea economică sunt ușor pozitive, cu un sold de +3%, însă cele care se referă la numărul salariaților sunt negative, de -3% și arată o relativă stabilitate a ocupării forței de muncă.

Cele mai pronunțate așteptări de scumpire sunt în sectorul construcțiilor. Managerii din domeniu raportează un sold conjunctural de +22% pentru prețurile lucrărilor, concomitent cu perspective moderate de creștere a activității economice (+13%) și a veniturilor din vânzări (+10%). În schimb, așteptările privind numărul de angajați rămân relativ stabile, cu un sold de -2%.

Industria prelucrătoare anticipează, de asemenea, majorări ale prețurilor, soldul conjunctural fiind de +14%. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+9%), dar veniturile din vânzări ar urma să rămână relativ stabile (+3%), la fel ca numărul salariaților (-2%).

Situația este mai rezervată în comerțul cu amănuntul și servicii, unde managerii nu anticipează o îmbunătățire semnificativă a activității economice. Soldul conjunctural este zero pentru situația economică, -3% pentru veniturile din vânzări și -4% pentru numărul salariaților. În privința prețurilor, indicatorul este de +5%, ceea ce indică așteptări de relativă stabilitate.

Datele arată și diferențe în funcție de dimensiunea întreprinderilor. Companiile mari, cu cel puțin 250 de salariați, sunt cele mai optimiste în privința veniturilor din vânzări, cu un sold conjunctural de +13%, dar anticipează și presiuni mai pronunțate asupra prețurilor, de +14%.

Întreprinderile mijlocii estimează un sold de +12% în privința prețurilor, iar cele mici și microîntreprinderile, de +8%. În cazul celor mai mici companii, cu până la nouă angajați, perspectivele sunt mai prudente: soldul conjunctural privind veniturile din vânzări este de -3%, iar cel privind numărul salariaților, de -5%.

Problemele mediului de afaceri sunt evidențiate și de rezultatele pentru trimestrul III 2026, când 51% dintre managerii chestionați au declarat că s-au confruntat cu factori care le-au limitat activitatea economică.

Principala dificultate o reprezintă cererea insuficientă pe piață, indicată de 32,2% dintre respondenți. Problemele financiare sunt menționate de 22,8% dintre manageri, iar lipsa forței de muncă calificate afectează 18,3% dintre întreprinderile chestionate.

Totodată, 10,7% dintre respondenți au indicat consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina drept factor care limitează activitatea economică, în timp ce 5,6% au semnalat lipsa spațiilor sau a echipamentelor necesare.

Rezultatele anchetei conturează o economie în care întreprinderile continuă să resimtă presiuni asupra costurilor, în condițiile în care cererea nu oferă perspective clare de accelerare a vânzărilor. Construcțiile și industria prelucrătoare anticipează creșteri moderate ale activității, însă comerțul și serviciile rămân prudente.