Statistică oficială: 35 de mii dintre menajerele și îngrijitoarele străine din Italia provin din Republica Moldova

Moldova în top

Analizarea țărilor de origine a lucrătorilor casnici evidențiază faptul că în 2022, 46% dintre lucrătorii casnici ”străini” provin din trei națiuni; o cincime provine din România (131.000), a doua cea mai reprezentată țară este Ucraina, cu 91.000 de muncitori, urmată de Filipine cu 65.000.

Urmează celelalte țări de origine; 6% din totalul lucrătorilor casnici din Italia provin din Peru (37.333), în timp ce 5,6% din Moldova (35.113). Țări precum Bulgaria, Senegal, Rusia sau Nigeria sunt sub 7.000 de unități.

De unde vin îngrijitorii și menajerele?

Tipul de muncă casnică pare a fi corelat cu originea, adică tipul de muncă casnică se modifică și în funcție de naționalitate. Îngrijitorii sunt mai frecvenți în rândul cetățenilor din Georgia (82,4%), Bulgaria (73,8%), Ucraina (65,7%) și România (63,0%), chiar dacă există o prevalență clară a lucrătorilor casnici în rândul lucrătorilor din Pakistan (89,4%), Filipine (83,7%) și Bangladesh (83,8%). Comparativ cu 2021, se înregistrează o contracție la aproape toate naționalitățile, singura care a raportat creștere (+4,6%) este Georgia. Scăderi semnificative au fost înregistrate și în ceea ce privește România cu mai puțini 14.000 de lucrători (-9,9%), Maroc (-14,6%) și cetățeni asiatici precum cei din Bangladesh (-34,0%) și Pakistan (-27,8%).

Toate aceste naționalități sunt prezente în Italia în număr diferit, e destul să ne gândim că numărul cetățenilor români depășește un milion, în timp ce ucrainenii sunt 225.000, iar comunitatea filipineză e alcătuită din doar 159.000 de persoane. Pentru a înțelege tendința pentru munca casnică în funcție de naționalitate, luăm în considerare populația în vârstă de muncă (15-64 ani) împărțită pe cetățenie.

Comparând lucrătorii casnici în funcție de originea lor, este clar că, pentru unele naționalități, munca casnică este unul dintre sectoarele cu cea mai mare angajare. Peste jumătate dintre filipinezi și ucraineni par să găsească un loc de muncă în munca casnică, în timp ce pentru moldoveni procentul scade la 38%, iar pentru cetățenii din România, doar 15% par să fie angajați în sectorul casnic.

Dacă ar fi să facem o comparație cu cetățenii italieni, procentul nu ar ajunge la 1%. Date care confirmă faptul că pentru mulți străini, munca casnică este un prim canal de intrare pe piața muncii din Italia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.