Erdogan, furios pe Uniunea Europeană. „Turcia nu mai așteaptă nimic. Stăm la poartă de peste 40 de ani”

Preşedintele turc Recepp Tayyip Erdogan reproşează duminică, 1 octombrie, faptul că Turcia şi-a ”respectat toate promisiunile”, spre deosebire de Uniunea Europeană, iar ”dacă UE intenţionează să pună capăt procesului aderării (Turciei), care există doar pe hârtie, n-are decât”.

”Turcia nu mai aşteaptă nimic de la Uniunea Europeană, care ne face să aşteptăm la poarta sa de peste 40 de ani”, a tunat şeful statului turc.

”Noi ne-am respectat toate promisiunile pe care le-am făcut UE, însă ei n-au respectat aproape niciuna de-a lor”, a denunţat Erdogan în sesiunea inaugurală a Parlamentului.

El a subliniat că ”nu va tolera nicio cerinţă nouă sau condiţii în procesul de aderare” a Turciei.

”Dacă nu dau înapoi în anumite nedreptăţi, ca impunerea de vize, pe care o folosesc ca pe o sancţiune latentă, dacă nu-şi corectează toate greşelile (…), atunci ei vor pierde integral dreptul de a-şi exprima aşteptări politice, economice sau militare din partea noastră”, a ameninţat el.

”Dacă UE intenţionează să pună capăt procesului aderării (Turciei), care există doar pe hârtie, va fi decizia lor”, a tunat el.

Puciul din 2016

Furia preşedintelui turc provine de la ultima hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a criticat săptămâna aceasta Turcia, căreia-i reproşează că a condamnat un bărbat din cauza apartenenţei la o organizaţie teroristă armată bazându-se pe simpla utilizare a aplicaţiei de mesagerie criptată ByLock.

ByLock este considerată de către Ankara un instrument de comunicare privilegiat al celor care se fac vinovaţi de puciul eşuat din 2016, soldat cu 250 de morţi, urmat de arestări masive şi epurări fără precedent în istoria modernă a Turciei.

Guvernul turc a atribuit puciul uşuat organizaţiei Fetö – acroninul folosit de Ankara pentru a desemna mişcarea predicatorului Fethullah Gülen, un fost aliat al lui Erdogan.

”Hotărârea CEDO este ultima picătură care umple paharul”, a denunţat Recepp Tayyip Erdogan.

”Membrii organizaţiei teroriste şi suţinătorii lor care sunt încurajaţi de această hotărâre nu trebuie să-şi facă speranţe zadarnice. Această hotărâre nu aduce nici alinare membrilor sceleraţi ai Fetö”, a subliniat el.
”Turcia nu va face niciun pas înapoi în lupta sa împotriva acestei bande de trădători. Ea nu va permite nicio întoarcere în trecut”, a subliniat Erdogan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#integrare #Erdogan #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.