Disperare la Moscova! Chișinăul a cumpărat gaz cu 150 de dolari mai ieftin față de cel de la Gazprom

Într-o mișcare strategică menită să asigure o aprovizionare robustă cu gaze naturale pentru perioada rece, Energocom a făcut achiziții semnificative în intervalul 4 septembrie – 5 octombrie 2023. Compania a procurat aproximativ 3 milioane MWh de gaze naturale, echivalentul a aproximativ 280 milioane m3, de la 7 companii diferite și de la 3 puncte de livrare distincte.

Prețul mediu ponderat al achizițiilor a fost de 35,77 EUR/MWh (aproximativ 420 USD/1000 m3). Aceste achiziții au avut loc în cadrul acordului de credit oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), utilizând în întregime tranșa de diversificare în mărime de 100 milioane EUR (ciclul 2 de utilizare).

Energocom a desfășurat cu succes 30 de runde de licitație în ultima lună în cadrul acordului cu BERD, alegând să facă achiziții atunci când prețurile pe piețele internaționale au fost favorabile. Aceste demersuri au fost parte a unei strategii proactive de gestionare a riscurilor și de asigurare a stocurilor adecvate pentru sezonul rece.

Este de menționat că în volumul total achiziționat se includ și aproximativ 100 milioane m3 de gaze cumpărate la începutul lunii septembrie de la compania grecească DEPA. Prin aceste măsuri, Energocom a acumulat peste 500 milioane m3 de gaze și continuă să demareze noi achiziții pentru a acoperi integral consumul în timpul sezonului rece. Strategia lor reprezintă un pas crucial pentru asigurarea stabilității aprovizionării cu energie în această perioadă critică.

Prețul metanului cumpărat de Energocom este mai mic cu 148 de dolari față de cel de la Gazprom. Prețurile de achiziție ar fi comparabil mai mici față de octombrie, în condițiile în care potrivit lui Alexandr Slusari, membrul Consiliului Energocom, costul metanului de la gigantul rus ar fi de 700 de dolari pe mia de metri cubi. Deocamdată, Moldovagaz nu a afișat prețurile pentru luna octombrie.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #achizitie #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.