Republica Moldova, statul care produce sărăcie și alungă anual 30 de mii de cetățeni

În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat o tendință negativă în ceea ce privește creditarea netă a mediului de afaceri, potrivit declarațiilor experților. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a subliniat această preocupare în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Creditarea netă, definită ca volumul total de credite accesate de către agenții economici de la bănci minus volumul depozitelor, a fost analizată pentru a evidenția starea activității economice a țării. Ioniță a avertizat că, în prezent, volumul total de credite este mai mic decât volumul depozitelor, ceea ce reflectă o situație atipică. El a menționat că, în esență, băncile nu finanțează economia, ci invers, economia întreține băncile.

„Practic, băncile nu finanțează economia, dar economia întreține băncile. Agenții economici duc banii la bănci, băncile creditează populația, ca să consume mărfuri de import. Avem o situație deloc plăcută. În cazul Republicii Moldova, economia suferă deoarece agenții economici au frica de a face investiții, de a începe proiecte investiționale, aceștia își depozitează banii în bănci, dar nu i-au credite noi pentru afaceri și dezvoltare. Trăim într-o economie care generează anual exodul 30 de mii de oameni din țară. Modul în care ne dezvoltăm, numai dezvoltare nu se cheamă și modul cum acționăm până în prezent, numai nu încurajează un mediu investițional atracti”, a declarat Ioniță.

Economistul a subliniat că această situație este consecința fricii agenților economici de a face investiții, de a iniția proiecte și de a accesa noi credite pentru afaceri și dezvoltare. El a evidențiat că, în loc să investească, agenții economici își depozitează banii în bănci, semn al unei economii prudente și neîncrezătoare.

Analizând datele, Ioniță a menționat că, după jaful bancar din 2014, volumul depozitelor a crescut constant, în timp ce volumul creditelor a scăzut. În prezent, există un surplus de bani în sistemul bancar, iar economia nu poate absorbi acești bani neutilizați. El a avertizat că aceasta arată cât de vulnerabilă este economia și cât de dificil este pentru aceasta să se redreseze.

„Am ajuns că în trimestru II din 2023 aveam un surplus de bani de circa 45 de miliarde de lei. Bani care stau în bănci neutilizați. Lucrul acesta arată cât de bolnavă este economia noastră. Sistemul nostru de creditare ar trebui să fie 60 % din PIB, dar este de 2 ori mai puțin și avem încă surplus de bani. Faptul că sunt bani în bănci care stau, asta înseamnă că economia noastră nu poate absorbi banii”, a punctat Ioniță.

Referindu-se la raportul dintre creditare și Produsul Intern Brut (PIB), Ioniță a evidențiat că acesta arată și mai rău. El a subliniat că, de la jaful bancar din 2014, economia moldovenească s-a prăbușit și nu a reușit să găsească factorii care să permită o redresare semnificativă.

În concluzie, expertul a avertizat că mediul de afaceri se află într-o situație precară și că frica de a face investiții persistă, reprezentând un semnal de alarmă pentru economia Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezvoltare #economie #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o problemă structurală pe piața energiei, unde surplusul de electricitate produs în timpul zilei coexistă cu un deficit major în orele de vârf, avertizează economistul Sergiu Tofilat.

Potrivit analizei, în timpul zilei producția de energie, în special din surse regenerabile, depășește consumul, ceea ce duce la deconectarea unor producători de la rețea. În schimb, dimineața și seara, când consumul este maxim, țara se confruntă cu un deficit de până la 600–650 MW pe oră, acoperit prin importuri costisitoare.

Problema este agravată de faptul că importurile sunt limitate la aproximativ 250–300 MW, iar diferența este acoperită fie din cota neutilizată a Ucrainei, fie prin energie de avarie, mult mai scumpă.

Economistul atrage atenția că această situație afectează direct producătorii locali de energie regenerabilă, în special pe cei care activează în piața liberă. Aceștia nu beneficiază de sprijin de stat și sunt primii deconectați în perioadele de surplus, ceea ce îi lasă fără venituri pentru a-și achita creditele.

„Avem o situație paradoxală: ne plângem de deficit, dar nu creăm condiții să valorificăm energia pe care o producem”, subliniază Tofilat.

În prezent, aproximativ 570 MW din capacitățile regenerabile instalate se află în această categorie vulnerabilă, iar fără intervenții rapide, o parte semnificativă a producătorilor riscă falimentul.

O soluție ar fi instalarea bateriilor de stocare, care ar permite utilizarea energiei produse ziua în perioadele de consum ridicat. Totuși, acest lucru este blocat de lipsa unei piețe funcționale de energie și a unor contracte sigure de vânzare.

Analiza mai arată că problema se va agrava în perioada următoare, odată cu instalarea unor noi capacități de producere, inclusiv circa 170 MW de energie eoliană, ceea ce va crește și mai mult surplusul din timpul zilei.