Republica Moldova, statul care produce sărăcie și alungă anual 30 de mii de cetățeni

În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat o tendință negativă în ceea ce privește creditarea netă a mediului de afaceri, potrivit declarațiilor experților. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a subliniat această preocupare în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Creditarea netă, definită ca volumul total de credite accesate de către agenții economici de la bănci minus volumul depozitelor, a fost analizată pentru a evidenția starea activității economice a țării. Ioniță a avertizat că, în prezent, volumul total de credite este mai mic decât volumul depozitelor, ceea ce reflectă o situație atipică. El a menționat că, în esență, băncile nu finanțează economia, ci invers, economia întreține băncile.

„Practic, băncile nu finanțează economia, dar economia întreține băncile. Agenții economici duc banii la bănci, băncile creditează populația, ca să consume mărfuri de import. Avem o situație deloc plăcută. În cazul Republicii Moldova, economia suferă deoarece agenții economici au frica de a face investiții, de a începe proiecte investiționale, aceștia își depozitează banii în bănci, dar nu i-au credite noi pentru afaceri și dezvoltare. Trăim într-o economie care generează anual exodul 30 de mii de oameni din țară. Modul în care ne dezvoltăm, numai dezvoltare nu se cheamă și modul cum acționăm până în prezent, numai nu încurajează un mediu investițional atracti”, a declarat Ioniță.

Economistul a subliniat că această situație este consecința fricii agenților economici de a face investiții, de a iniția proiecte și de a accesa noi credite pentru afaceri și dezvoltare. El a evidențiat că, în loc să investească, agenții economici își depozitează banii în bănci, semn al unei economii prudente și neîncrezătoare.

Analizând datele, Ioniță a menționat că, după jaful bancar din 2014, volumul depozitelor a crescut constant, în timp ce volumul creditelor a scăzut. În prezent, există un surplus de bani în sistemul bancar, iar economia nu poate absorbi acești bani neutilizați. El a avertizat că aceasta arată cât de vulnerabilă este economia și cât de dificil este pentru aceasta să se redreseze.

„Am ajuns că în trimestru II din 2023 aveam un surplus de bani de circa 45 de miliarde de lei. Bani care stau în bănci neutilizați. Lucrul acesta arată cât de bolnavă este economia noastră. Sistemul nostru de creditare ar trebui să fie 60 % din PIB, dar este de 2 ori mai puțin și avem încă surplus de bani. Faptul că sunt bani în bănci care stau, asta înseamnă că economia noastră nu poate absorbi banii”, a punctat Ioniță.

Referindu-se la raportul dintre creditare și Produsul Intern Brut (PIB), Ioniță a evidențiat că acesta arată și mai rău. El a subliniat că, de la jaful bancar din 2014, economia moldovenească s-a prăbușit și nu a reușit să găsească factorii care să permită o redresare semnificativă.

În concluzie, expertul a avertizat că mediul de afaceri se află într-o situație precară și că frica de a face investiții persistă, reprezentând un semnal de alarmă pentru economia Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezvoltare #economie #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oferta de listare la Bursa de Valori Bucureşti a furnizorului de gaze naturale şi electricitate Premier Energy (sub simbolul PE) a atras în cele trei zile cu discount de 5% subscrieri de aproximativ 1 miliard de lei (200 mil. euro), arată datele analizate de ZF.

Micii investitori au subscris 47 milioane de acţiuni PE, adică de aproape şapte ori peste cât au ei alocat pentru o companie care este evaluată în prospectul de listare la un multiplu P/E (raport capitalizare/preţ cu rezultatele pe 2023) cuprins între 6 şi 7. Numărul de ordine în trei zile este de 12.325. Un investitor poate avea unu sau mai multe ordine alocate.

“Ne-am tot întrebat când vom mai avea un IPO precum Hidroelectrica la Bursa de Valori, ceva cu adevărat electrizant şi de calibru. Este aici, tot din energie verde, pentru un campion naţional şi regional. Şi tot investitorii retail sunt cei care arată din nou ce forţă redutabilă pot fi pe piaţa noastră de capital”, potrivit Departamentului de Equity Research al TradeVille, cel mai mare broker de retail la BVB.

Oferta a început miercuri, 8 mai, şi este programată a se încheia pe 15 mai şi constă în vânzarea a circa 36 milioane de acţiuni PE, în principal prin majorare de capital cu acţiuni noi, la care se adaugă şi vânzări din partea unicului acţionar, fondul ceh de investiţii EMMA Holding. Numărul de acţiuni poate fi majorat cu 20%.

Investitorii de retail au avut un discount de subscriere de 5% în primele zile, care se aplică la preţul final al ofertei. Cel din urmă va fi decis de companie alături de brokeri pe baza feedback-ului din partea marilor investitori.

Astfel, în sistemul Bursei de Valori Bucureşti au fost introduse ordine pentru achiziţia a 47 milioane de acţiuni la preţul de 21,5 lei la care investitorii de retail pot subscrie. Cu alte cuvinte retailul a subscris până acum cu 30% peste întreaga ofertă.

Micii investitori au alocate 7,2 milioane de acţiuni – în scenariul standard care nu presupune supliementarea tranzacţiei, opţiune care are şanse de a se materializa dat fiind interesul pe această tranşă- reprezentând 20% din toată oferta. Restul de 80% sunt alocate investitorilor instituţionali.